Zanifa din Persia

Sfântul Mucenic Zanifa din Persia (numit și Zanifan) a fost unul dintre mucenicii întemnițați la Varavoh, în Persia, în vremea regelui Sapor (310-331), pe care i-⁠au găsit și întărit Sfinții Iona și Varahisie.

Frații Iona și Varahisie erau creștini și trăiau în satul Iasî din Persia. Aflând că în orașul Varavoh sunt chinuiți creștini, au mers acolo și au găsit în temniță pe mucenicii Zanifan, Lazăr, Marufan, Narsin, Ilie, Marin, Aviv, Sivefin și Sava, îndemnându-⁠i să rămână tari în credință până la capăt. Frații au fost prinși și duși la judecata cnezilor perși Masdraf, Siraf și Marmisie, care i-⁠au silit să se închine soarelui, focului și apei. Mucenicii și-⁠au mărturisit credința în Hristos și au refuzat, de aceea au fost chinuiți cumplit. Iona a fost legat de un copac și bătut multă vreme, târât pe gheața unui lac înghețat, i-⁠au tăiat degetele de la mâini și de la picioare, limba și pielea capului, iar în cele din urmă a fost tăiat în două cu fierăstrăul. Varahisie a fost pus în cătușe înroșite în foc, i s-⁠a turnat cositor topit în nas, în urechi și în gură, a fost chinuit pe o roată rotitoare și și-⁠a dat duhul după ce i s-⁠a turnat în gură smoală clocotită. Trupurile mucenicilor au fost îngropate de un creștin pe nume Avdisot.

Sfântul Zanifa este pomenit la 10 aprilie, în stil nou, împreună cu cei de lângă el.