Alexie Arhanghelski

Sfântul sfințit mucenic Alexie Arhanghelski (1864 până la 26 iunie 1918) a fost preot în regiunea Perm, în ținutul Șadrinsk, împușcat de roșii în Verhniaia Teci în vara lui 1918. A fost canonizat prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 17 iulie 2002, în soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Rusiei. Se pomenește (stil vechi) la 13 iunie.

Viața

S-⁠a născut în 1864 în satul Sajinskoe, ținutul Kungur, gubernia Perm, în familia preotului bisericii Sfântul Arhanghel Mihail din sat, Macarie Ilici Arhanghelski, și a Mariei Kirilovna; frații lui, Mihail și Nicolae, au devenit și ei preoți. A intrat la seminarul din Perm, dar din pricina sănătății a trebuit să întrerupă în anul al treilea. În vremea seminarului a fost și învățător și a primit un atestat de învățător la școala parohială sătească. A fost numit psalt la biserica Intrării din satul Kamgort, apoi la biserica Sfântul Arhanghel Mihail din satul lui natal; episcopul Chiril (Orlov), care conducea temporar eparhia Perm, l-⁠a hirotonit citeț; apoi a fost psalt la biserica Sfintei Treimi a mănăstirii de maici Verhnia Teci. A fost hirotonit diacon la biserica mănăstirii, a fost învățător la școala parohială a mănăstirii, iar în 1891 diacon stabil. Episcopul Atanasie (Parhomovici) al Ecaterinburgului și Irbitului l-⁠a hirotonit preot pentru biserica Acoperământului din satul Koledino (Peschano-⁠Koledino) și învățător de religie la școala populară. S-⁠a căsătorit cu Anna Efimovna Fedorova; nepotul lor, Nicolae Vasilievici Arhanghelski (1921-1945), a fost pilot militar, Erou al Uniunii Sovietice.

Mucenicia

La 4 iunie 1918 albii au ocupat satul Brodokalmak, iar la 6 iunie a ajuns la Șadrinsk detașamentul roșu petrogradean „Fără milă”, anarhist, care a fost împărțit în două. Unul, de o sută de oameni, sub Alexandru Rumeantev, a fost trimis la Verhniaia Teci să întărească detașamentul lui T. Anciugov. Printre ostașii roșii obișnuite erau beția, jafurile, batjocura față de localnici și rechiziții în folos propriu, de care localnicii erau nemulțumiți. Ca să restabilească ordinea revoluționară, a sosit comisarul frontului Ural-⁠Siberia de Nord, I. E. Georgenberger, cu un detașament de o sută cincizeci de ostași, douăsprezece mitraliere și un tun, și din porunca lui s-⁠au făcut arestări și execuții.

La 26 iunie 1918 roșii l-⁠au arestat pe părintele Alexie și l-⁠au dus în satul Verhniaia Teci. După un scurt interogatoriu a fost dus pe malul râului Teci și împușcat. Despre amănuntele execuției a scris „Știrile bisericii din Ecaterinburg”, nr. 15 din 1918: înainte de moarte părintele Alexie s-⁠a închinat și, cu cuvintele „mor nevinovat”, a căzut lovit de gloanțe. Ostașii roșii, aruncând trupul într-⁠o căruță, l-⁠au dus în satul Peschano-⁠Koledino, unde a fost îngropat de enoriași pe cimitirul parohial. La 15 august 1918 rămășițele au fost mutate într-⁠o groapă comună din piața de lângă biserică din Peschano-⁠Koledino, unde au fost îngropați alți nouă localnici uciși de roșii, după ce îi chinuiseră așa de rău încât rudele i-⁠au recunoscut doar după haine. În aceeași zi a lui 26 iunie, comisarul Georgenberger a raportat pe firul direct că „a pus ordine, a împușcat trei”. Cu toate măsurile de pedeapsă n-⁠a izbutit să restabilească situația frontului: la 30 iunie Șadrinsk a fost luat de albi, iar la 11 iulie Dalmatovo.