Antonie

Sfântul Mucenic Antonie din Ancira a trăit în timpul împăratului Iulian Apostatul (361) și este pomenit la 7 noiembrie (stil nou, calendarul grec) împreună cu părinții săi, Melasip și Casina, și cu patruzeci de tineri. În aceeași zi este pomenit și un alt Antonie, fratele lui Matronian și al mucenicului Ieron din Melitene.

Antonie era fiul lui Melasip și al Casinei, creștini care l-⁠au crescut cu mare grijă și l-⁠au făcut un lucrător vrednic al Evangheliei. Când ducele Agripin a aflat de credința lor, a poruncit să fie prinși. Încerca să-⁠i biruie pe părinți spunându-⁠le că de ei atârnă viața copilului, și pe Antonie îl îndemna cu gândul că își poate salva părinții. Ei însă nu s-⁠au temut de moartea mucenicească. Ducele s-⁠a mâniat că îl auzea slăvind pe Iisus și a poruncit chinuirea lor.

Pe Melasip și Casina i-⁠a omorât atârnându-⁠i pe lemn. Pe Antonie l-⁠au chinuit cumplit și apoi l-⁠au pus într-⁠un cuptor aprins, dar, prin ajutorul harului dumnezeiesc, a rămas nevătămat. Văzând minunea, patruzeci de tineri au crezut în Hristos și au fost îndată tăiați de slujitorii împăratului. Antonie a fost aruncat într-⁠un cuptor înroșit în foc și a rămas din nou neatins, iar mulți au crezut în Hristos. În cele din urmă călăii i-⁠au tăiat capul, și el a primit, ca părinții lui, cununa neveștejită a muceniciei.