Antonin din Nicomidia

Sfântul Mucenic Antonin din Nicomidia este pomenit împreună cu mucenicii Hristofor și Teona. Erau ostași purtători de sulițe ai împăratului Diocletian (284 până la 305) și au murit în anul 303. Se prăznuiesc la 2 mai.

Au fost de față la pătimirile Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și au văzut minunile săvârșite prin puterea lui Dumnezeu, credința și bărbăția neclintită a Sfântului Gheorghe. Ostașii au crezut în Mântuitorul, au aruncat brâiele ostășești de aur și s-⁠au mărturisit creștini înaintea împăratului. Au fost aruncați îndată în temniță. A doua zi împăratul a încercat să-⁠i convingă pe foștii ostași să se lepede de Hristos, dar ei și-⁠au mărturisit cu tărie credința și l-⁠au slăvit pe Mântuitorul ca pe adevăratul Dumnezeu. Împăratul a poruncit să fie bătuți mucenicii cu vergi de fier și să li se zdrobească trupurile cu cârlige. Sfinții au răbdat cu bărbăție toate schingiuirile și au rămas neclintiți. Atunci Diocletian a poruncit să fie arși.