Avraamie de la Galici

Cuviosul Avraamie de la Galici, numit și Ciuhlomski sau Gorodețki, a fost egumen și ctitor, ucenic al Sfântului Serghie de Radonej, care a întemeiat patru mănăstiri pe lacul Ciuhloma, în ținutul Galici, din regiunea Kostroma de azi. A murit în jurul anului 1375 și este pomenit la 20 iulie și la 23 ianuarie.

Locul nașterii și numele lui din lume nu se cunosc. După o scurtă relatare din viața lui, a viețuit mai întâi la mănăstirea Peșterilor a Înălțării din Nijni Novgorod, de unde a trecut la lavra Treimii, a Sfântului Serghie. După un timp, cu binecuvântarea lui Serghie de Radonej, a plecat în cnezatul Galici și a întemeiat acolo prima mănăstire din ținutul Galici, mănăstirea Avraamiev Novozaozersk, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, pe malul de nord-⁠est al lacului Galici. Legenda lui spune că s-⁠a așezat pe pământul cneazului Dmitri al Galiciului, care a stăpânit Galici în anii 1360-1363. Mai târziu a ridicat alte trei mănăstiri, între care mănăstirea Gorodeț, cu hramul Acoperământului Maicii Domnului, pe malul de nord al lacului Ciuhloma. În veacul al XVIII-⁠lea, toate mănăstirile acestea, în afară de Gorodeț, au fost desființate și au devenit biserici de parohie.

A murit în paraclisul de lângă mănăstire, unde se retrăsese cu puțin înainte, în jurul anului 1375. După legendă, a fost la 20 iulie 1375, dar istoricii D. F. Priluțki și E. Golubinski, ținând seama că viața îl numește contemporan al cneazului Iuri Dmitrievici, care a primit Galici abia în 1389, socotesc că moartea lui a fost mai târziu. Peste moaștele lui s-⁠a ridicat în 1608-1631 o catedrală de piatră cu hramul Acoperământului Maicii Domnului. După ruinarea mănăstirii, în 1857-1867 s-⁠a zidit peste moaștele lui o catedrală cu hramul icoanei Maicii Domnului a Înduioșării. În 1896 s-⁠a așezat deasupra lor o raclă de argint, ridicată în 1922, dar moaștele nu au fost deschise.

Viața lui a fost alcătuită în 1548-1553 de egumenul mănăstirii Gorodeț, Protasie, pe baza vechilor însemnări ale mănăstirii. A fost trecut de două ori în rândul sfinților cu cinstire locală, în 1553 și în 1621. Cinstirea în toată Biserica a început în 1981, prin înființarea Soborului sfinților din Kostroma, în care a fost trecut și numele lui.