Dionisie de pe Olimp

Cuviosul Dionisie de pe Olimp (în jur de 1500 până după 1542) a fost monah grec din secolul al XVI-⁠lea, nevoitor pe muntele Olimp și întemeietor al mănăstirii Sfântul Dionisie. Este ocrotitorul orașului Litochoro din Pieria și unul dintre sfinții ocrotitori ai Tesaliei. Se pomenește la 23 ianuarie; Biserica Ortodoxă Sârbă îl are la 24 ianuarie (6 februarie pe stil nou).

Începuturile

S-⁠a născut în jurul lui 1500 din părinți săraci, dar evlavioși, în satul Sklataina din Muzaki, în ținutul Karditsa, azi Drakotrypa; numele lui de botez era Dimitrie. De timpuriu a arătat dăruire față de Dumnezeu și dorința de a lăsa lumea, ajungând să-⁠și limiteze hrana la roșcove. După moartea părinților, la vârsta de cam optsprezece ani, a urmat la Meteora pe bătrânul Antim și a fost tuns monah în mănăstirea Marele Meteor, cu numele Daniil. A fost novice și ucenic al bătrânului Sava.

Pe Sfântul Munte și la Veria

Apoi a mers la Muntele Athos, unde a primit marea schimă cu numele Dionisie. A fost hirotonit preot și a intrat în suita protosului Sfântului Munte, Serafim. S-⁠a nevoit lângă mănăstirea Caracalu, cu asceză, post și rugăciune, și a fost ales egumen al mănăstirii Filoteu. Fiindcă mănăstirea era pe atunci bulgărească, a întâmpinat mari împotriviri și a trebuit să părăsească Athosul. În jurul lui 1524 s-⁠a așezat în ținutul Veriei, în schitul Cuviosului Antonie cel Nou, unde a zidit mănăstirea Cinstitului Înaintemergător. Izvorul sârb spune că a ajuns în marea mănăstire Sfântul Ioan Botezătorul din Veria și s-⁠a împrietenit acolo cu viitorul sfânt Nicanor.

Pe Olimp

Din smerenie a refuzat să fie ales episcop al Veriei și s-⁠a retras spre Pieria și Tesalia. S-⁠a așezat într-⁠un loc greu de ajuns de pe Olimp și s-⁠a nevoit într-⁠o peșteră, care se păstrează până azi. Pentru că a fost prigonit acolo, a plecat o vreme pe Pelion, la Zagora, unde a ridicat mănăstirea Sfânta Treime Survia (izvorul sârb dă anul 1542 pentru întemeierea ei). Mai târziu s-⁠a întors pe Olimp, iar în jurul lui 1542, după izvorul grecesc, a zidit mănăstirea Sfânta Treime, ca să afle adăpost acolo și haiducii (klefții). Aceasta este de atunci un centru de lumină duhovnicească. S-⁠au adunat acolo mulți monahi din pricina faimei cuviosului, care nu uita să străbată satele din jur, ca să propovăduiască pe Hristos și să sprijine pe grecii aflați sub robie.

Adormirea și cinstirea

Cuviosul Dionisie a adormit la 23 ianuarie, data la care se face pomenirea lui; anul adormirii nu se știe, dar a fost sigur după 1542, anul zidirii mănăstirii Sfânta Treime. Fișa noastră dă moartea în jur de 1541, ceea ce nu se potrivește cu izvorul grecesc. Izvorul sârb spune că a fost îngropat în paraclisul de nord-⁠vest al mănăstirii Sfânta Treime, ridicat în jurul peșterii lui. La Drakotrypa sărbătoarea lui se face și în ultima duminică din iulie. Moaștele lui se păstrează în mănăstirea Sfântului Dionisie de pe Olimp; capul i-⁠a fost furat la 12 iulie 1890 la Nigrita, în Serres, unde fusese dus la închinare.