Codrat din Atena

Sfântul Apostol Codrat este numărat de tradiție între cei Șaptezeci de ucenici ai Domnului. A fost episcop al Atenei și unul dintre cei dintâi apologeți creștini, care a apărat credința în scris înaintea împăratului Adrian, la începutul secolului al II-⁠lea.

După tradiție, a fost ucenic al apostolilor. Eusebiu de Cezareea îl pomenește printre bărbații din primele generații creștine care aveau darul prorociei. A devenit episcop al Atenei după mucenicia Sfântului Publiu, într-⁠o vreme în care Biserica de acolo fusese greu încercată, și a adunat din nou turma risipită.

Când împăratul Adrian a venit la Atena, în jurul anilor 124 și 125, Codrat i-⁠a înfățișat o apologie, adică o scriere în apărarea creștinilor. Din ea s-⁠a păstrat un singur fragment, la Eusebiu. În el, Codrat arată că minunile Mântuitorului erau adevărate și puteau fi încredințate de oricine: cei vindecați și cei înviați de El nu fuseseră văzuți doar o clipă, ci trăiseră multă vreme după aceea, iar unii dintre ei ajunseseră chiar până în zilele autorului.

Tradiția leagă de această apologie porunca împăratului ca nici un creștin să nu fie osândit fără o vină dovedită. Despre sfârșitul vieții lui nu se știu lucruri sigure.

Este prăznuit la 21 septembrie și pomenit, împreună cu ceilalți apostoli din cei Șaptezeci, la 4 ianuarie.