Daniil de la Pereslavl

Cuviosul Daniil de la Pereslavl (Dimitrie, în lume) a întemeiat Mănăstirea Danilov, lângă Pereslavl, și a adormit la 7 aprilie 1540. Biserica Rusă îl cinstește între cuvioși. Pomenirea lui este la 7 aprilie, în ziua adormirii, la 23 mai (5 iunie după calendarul nou), în Soborul sfinților din Rostov și Iaroslavl, și la 30 decembrie (12 ianuarie), ziua mutării moaștelor. Mama lui, Cuvioasa Teodosia, este și ea proslăvită între sfinți.

S-⁠a născut la Pereslavl, din părinți veniți aici în vremea cnezului Vasili Vasilievici din orașul Mțensk, împreună cu voievodul Grigorie Protasiev. A învățat la Mănăstirea Nikița, pe lângă ruda lui, bătrânul egumen Iona. De acolo, împreună cu fratele său Gherasim, a plecat pe ascuns la mănăstirea Pafnutie de la Borovsk, unde a fost tuns monah cu numele Daniil. Zece ani a trăit la mănăstirea Pafnutie sub călăuzirea bătrânului Cuviosului Levchie de la Volokolamsk (1492) și în pustia lui Levchie. În 1491 s-⁠a întors la mănăstirea Nikița și în același an a trecut la mănăstirea Goritski. Aici a fost treizeci de ani monah, ieromonah și arhimandrit.

A ales o nevoință deosebită: căuta pe cei care muriseră pe drum și le făcea înmormântare creștinească. Pleca din mănăstire zi și noapte pentru aceste căutări, aduna trupurile morților de pe drumuri, le ducea la cimitirul comun (scudelniță) și le înmormânta, iar apoi îi pomenea la Liturghie. Sursa sârbă spune că, ori de câte ori auzea că s-⁠a găsit cineva înghețat sau mort în alt chip, se grăbea să-⁠l îngroape cuviincios și să se roage lui Dumnezeu pentru el.

Daniil a zidit o biserică de cimitir în numele Tuturor Sfinților, ca să se roage pentru morții fără nume. Primit de marele cneaz Vasili Ivanovici, a primit un act de stăpânire a locului unde plănuia să facă biserica. Curând, mitropolitul Simon a dat binecuvântarea scrisă pentru zidire. La 15 iulie 1508 biserica Tuturor Sfinților a fost sfințită. Unul dintre ucenicii lui apropiați a fost Cuviosul Gherasim de la Boldino (1554), care a întemeiat mai târziu mai multe mănăstiri în ținutul Smolensk.

A fost îngropat lângă jertfelnicul catedralei Sfintei Treimi. La 18 noiembrie 1653 moaștele lui au fost aflate, iar la 30 decembrie au fost cercetate de mitropolitul Iona al Rostovului și Iaroslavlului. În 1781, pe vremea episcopului Teofilact (Gorski), s-⁠a făcut o raclă argintată pentru moaștele lui Daniil, în care au fost mutate solemn în 1782, iar în 1784 deasupra racliei s-⁠a pus un baldachin nou, aurit. Alexandru Ivanovici Svirelin a refăcut slujba sfântului, i-⁠a tipărit viața și a descris istoria mănăstirii. La ședința din 27 decembrie 2024 a Sfântului Sinod al Bisericii Ruse s-⁠a aprobat textul acatistului sfântului Daniil, pentru slujbă și pentru rugăciunea de acasă.