Gheorghe al Mitilenei

Sfântul Gheorghe Purtătorul de Semn (Gheorghe Mărturisitorul) a fost arhiepiscop al Mitilenei din 804 până la caterisirea din 815, născut în jurul anului 776 și mort la 7 aprilie 821 (izvorul sârbesc dă în jurul lui 816). Este cinstit în Biserica Ortodoxă și pomenit la 7 aprilie (20 aprilie după calendarul gregorian, după izvorul sârbesc).

S-⁠a născut în jurul anului 776 într-⁠o familie bogată de pe coasta Anatoliei, în fața insulei Lesbos. După moartea părinților a dat moștenirea săracilor și, la optsprezece ani, s-⁠a făcut monah la o mănăstire din partea locului, unde a stat doi ani. Mai târziu s-⁠a mutat în insula Lesbos și s-⁠a făcut ascet. A câștigat faimă prin evlavia lui și, după moartea episcopului insulei, a fost ales de locuitorii din Lesbos să-⁠i urmeze și a fost hirotonit arhiepiscop al Mitilenei în 804. În 813, pe vremea împăratului Mihail I, Gheorghe a mers la Constantinopol să rezolve unele pricini, dar a rămas încă doi ani la cererea lui Nichifor, patriarhul ecumenic al Constantinopolului. La începutul domniei, Leon al V-⁠lea, urmașul lui Mihail, a restabilit iconoclasmul și a început să prigonească pe cinstitorii icoanelor. În 815 Gheorghe, împreună cu patriarhul și cu alții, s-⁠a înfățișat împăratului și a cerut încetarea prigoanei. Fiind deschis în critica împăratului, Gheorghe a fost biciuit cu o sută de lovituri și surghiunit pe o insulă pustie din Marea Marmara. Leon al V-⁠lea a pus drept urmaș al lui la Mitilene un iconoclast cu numele Leon. Izvorul sârbesc spune că a fost chemat de împărat la Constantinopol la un sinod al episcopilor care, după voia împăratului, trebuia să nimicească cinstirea icoanelor, dar el a luat apărarea sfintelor icoane, a fost ocărât și izgonit în ținuturile Chersonului.

În surghiun, Gheorghe a dus o viață aspră și s-⁠a hrănit cu verdețuri sălbatice. Creștinii au început să meargă la insulă ca să-⁠și mărturisească păcatele, să audă învățătura lui și să se vindece. I se atribuie mai multe minuni din surghiun, între care vindecarea unui om stăpânit de un demon, a unui surd, a unui orb și a altora. Gheorghe a ajuns cunoscut ca „semnoforos” (purtător de semn, făcător de minuni). După șase ani de surghiun a murit la 7 aprilie 821 și a fost îngropat pe insulă. Se spune că o stea strălucitoare a stat deasupra cetății Mitilene în clipa morții lui. În 846 până la 847, după sfârșitul iconoclasmului, rămășițele lui au fost aduse în Lesbos și îngropate într-⁠un loc numit Tria Kiparisia, lângă capela Sfântului Ioan Botezătorul. Mâna lui dreaptă a fost mutată la Mitilene în secolul al XVIII-⁠lea.