David de la Schitul Sfânta Ana

Sfântul Nou Mucenic David de la Schitul Sfânta Ana era din Aivali (Ayvalik) din Asia Mică, de neam din Chidonia. Locuitorii orașului aveau o legătură aparte cu Sfântul Munte, căci în oraș se aflau două metocuri athonite, unul al Mănăstirii Iviron și altul al Pantocratorului. Plecat din orașul natal, David a mers la Athos și a locuit lângă un conațional, un frate de la Schitul Sfânta Ana, care s-⁠a făcut mai târziu monah.

În viața monahală a fost însuflețit de râvnă dumnezeiască. Cu binecuvântarea bătrânului său, a mers la Smirna să strângă bani pentru refacerea bisericilor ruinate ale Schimbării la Față și ale Maicii Domnului din Athos. După terminarea lucrărilor la cele două biserici, a ridicat două cisterne și chilii pentru închinători. Nu a rămas pe Athos, căci ardea de dorința muceniciei. A mers la Magnesia, în Asia Mică, unde a mărturisit pe Hristos și și-⁠a bătut joc de credința turcilor. L-⁠au arestat și l-⁠au bătut cumplit, apoi l-⁠au izgonit din oraș. Fără să-⁠și fi împlinit dorința, s-⁠a întors la Schitul Sfânta Ana, unde și-⁠a mărturisit bătrânului râvna pentru mucenicie. Duhovnicul, de teamă de rezultat, a încercat să-⁠l oprească, fără izbândă. David a mers la Karyes și l-⁠a văzut pe mitropolitul Pancratie, fostul episcop de Hristopolis, de la care a primit binecuvântarea de a căuta mucenicia.

A mers apoi la Tesalonic, unde a aflat de un monah de la metocul Vatoped al bisericii Sfântul Dimitrie, care trecuse la islam. David a încercat să-⁠l înfrunte, dar turcii au aflat de intenția lui. L-⁠au arestat, l-⁠au bătut și l-⁠au dat judecătorului. Judecătorul, temându-⁠se că David ar putea convinge monahul să părăsească islamul și să mărturisească pe Hristos, a poruncit execuția imediată. În aceeași noapte, 26 iunie 1813, David a suferit moartea mucenicească prin spânzurare. Este cinstit în mod deosebit la Schitul Sfânta Ana din Sfântul Munte și este pomenit la 26 iunie (stil nou; 9 iulie pe stil vechi).