Dimitrie din Samarina

Sfântul Dimitrie din Samarina a fost un monah nou-⁠mucenic, născut la sfârșitul veacului al XVIII-⁠lea în satul vlah Samarina din Pind. A murit în chinuri la Ioannina, la 17 august 1808. A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Greciei. Este pomenit la 17 august, iar de mitropolia din Grevena la 18 august.

Viața lui a fost povestită de consulul și călătorul francez François Pouqueville (1770 până la 1838), care a fost martor la moartea lui mucenicească, în cartea sa „Istoria renașterii grecilor” (1824). Dimitrie s-⁠a născut la sfârșitul veacului al XVIII-⁠lea în satul vlah Samarina din Pind, pe atunci în Imperiul Otoman, astăzi în Grecia. Tânăr, s-⁠a călugărit la mănăstirea Sfânta Parascheva. După ce Ali Pașa al Ioanninei a înăbușit în 1808 răscoala din Pind a părintelui Eutimie Vlahavas, Dimitrie a umblat prin satele din Pind ca să liniștească populația. Bănuit că propovăduiește răscoala, a fost arestat și adus înaintea lui Ali Pașa la Ioannina.

Dimitrie a respins batjocurile stăpânitorului musulman față de icoana Maicii Domnului pe care o purta pe piept, iar Ali Pașa a poruncit să fie chinuit, ca să se vadă dacă icoana îl va apăra. După zece zile de felurite chinuri, Dimitrie a murit la 17 august 1808. Pouqueville povestește că mucenicia lui a îndemnat un musulman să primească creștinismul sub numele de Gheorghe, iar după chinuri acesta a fost ucis la Agrinio.