Domițiu, Pelagiu, Aquila și Teodosie

Sfinții Mucenici Domițiu, Pelagiu, Aquila și Teodosie au fost creștini mucenicizi la Cezareea Palestinei, în jurul anului 362, în vremea persecuției lui Iulian Apostatul. Sunt cinstiți ca sfinți de toată creștinătatea.

Domițiu apare în Mineiul bizantin al lui Vasile al II-⁠lea ca mucenic originar din Frigia, ucis în domnia lui Iulian. Martirologiul Roman spune, fără să citeze izvoare, că a fost mucenicit la Cezareea Palestinei. Se spune că și-⁠a provocat singur arestarea, atacând pe față credințele păgâne în timpul unei slujbe a zeilor. A fost închis, chinuit și decapitat. Alte izvoare bizantine amintesc că a fost ucis împreună cu alți creștini. Martirologiul Roman îi numește pe Pelagia, Aquila, Eparhiu și Teodosia, dar sunt două greșeli de transcriere din grecește: „eparhius” nu este un nume propriu, ci funcția de eparh sau guvernator pe care ar fi avut-⁠o Aquila, iar Teodosia este de fapt un bărbat, Teodosie. Însoțitorii ar fi deci Pelagia (numele apare și ca Pelagiu), Aquila și Teodosie. O falsificare istorică târzie, fără temei, i-⁠a făcut originari din Tarragona; falsa cronică a fost publicată în 1619.

Martirologiul Roman îi pomenește la 23 martie.