Duchitie din Melitene

Sfântul Mucenic Duchitie din Melitene este pomenit în soborul mucenicilor din Melitene care au pătimit împreună cu Sfântul Ieron, în vremea împăraților Diocletian și Maximian. Sinaxarul nu spune nimic anume despre el, ci povestește în ansamblu nevoința celor treizeci și patru de mărturisitori.

Ieron, născut la Tiana în Capadocia, din mama cucernică Stratonica, a refuzat să intre în oaste printre închinătorii la idoli. Dregătorul Lisie, trimis să-⁠i prigonească pe creștinii din Capadocia, a trimis ostași după el, dar Ieron i-⁠a pus pe fugă și s-⁠a ascuns într-⁠o peșteră cu optsprezece creștini. Până la urmă l-⁠a convins un prieten, Chiriac, să se întoarcă acasă, la mama lui, o văduvă bătrână și oarbă, de unde a pornit spre Melitene cu rudele sale. Pe drum, noaptea, un om în haină albă i-⁠a vestit că umblă pe calea cea dreaptă și că va primi curând cinste de la Împăratul ceresc.

La Melitene a fost închis cu alți treizeci și trei de creștini, pe care i-⁠a întărit să nu se închine idolilor, ci să aducă lui Dumnezeu jertfă de laudă. Toți au primit cu bucurie cuvântul lui. Lisie i-⁠a judecat a doua zi, i-⁠a bătut cu toiege și a poruncit să fie tăiați cu sabia. Mergând la locul uciderii, mucenicii cântau psalmul „Fericiți cei fără prihană în cale”, apoi au îngenuncheat, au cerut lui Hristos să le primească sufletele și au fost decapitați.

Capul lui Ieron a fost răscumpărat cu aur de un bogat, Hrisafie, care a ridicat mai târziu o biserică în locul uciderii. Mâna lui a fost dusă mamei sale, Stratonica, de rudele lui Antonie și Matronian.

Sinaxarul îi pomenește la 20 noiembrie (stil nou).