Sari la conținut

Sfânta

Elen din Caernarfon

Întemeietoare de biserici în Țara Galilor

Întemeietoare de biserici în Țara Galilor la sfârșitul secolului al IV-⁠lea, după legendă soția lui Magnus Maximus.

Prăznuire
22 maistil vechi 4 iunie
Adormită
420secolul V
Locul
Caernarfon

Viața

Sfânta Elen din Caernarfon (în galeză Elen Luyddog, „Elena oștilor”, adesea redată Elena) a fost, după tradiție, întemeietoare de biserici în Țara Galilor la sfârșitul secolului al IV-⁠lea. Deși nu a fost niciodată canonizată formal de Roma, ea este socotită sfântă în Biserica Țării Galilor. Este pomenită la 22 mai. În engleză uneori i se zice Sfânta Elena din Caernarfon, ca să nu fie confundată cu Sfânta Elena din Constantinopol, mama lui Constantin cel Mare. Izvoarele noastre nu arată nicio cinstire ortodoxă, ci una galeză, locală, în care legenda și istoria se amestecă.

Tradiția bisericească

După tradiție, a fost fiica conducătorului romano-⁠britanic Octavius (Eudaf Hen), deci sora lui Conan Meriadoc, și soția lui Magnus Maximus (Macsen Wledig), împăratul din secolul al IV-⁠lea al Britaniei, Galiei și Spaniei, ucis în luptă în 388. A fost mama a cinci copii, între care un băiat numit Custennin sau Cystennin (Constantin). Un izvor rus o numește a doua soție a lui Magnus Maximus și spune că nu se știe dacă Evgenie a fost fiul ei, sau dacă întâiul ei născut a fost Antoniu Donatiu Grigorie. Aceleași izvoare îi dau și două fiice, Gratiana (născută în 367, cu soțul Tudwal) și Severa (născută în 370, cu soțul Vortigern). A trăit vreo șaizeci de ani după Sfânta Elena, mama lui Constantin, cu care a fost deseori confundată. Este ocrotitoarea bisericii din Llanelan, în Gower de Vest, și a bisericii din Penisa'r-⁠waun, lângă Caernarfon, unde ziua ei de pomenire este 22 mai. Împreună cu fiii ei Cystennin și Peblig (Publicus, pomenit în calendarul Bisericii din Țara Galilor) se spune că a adus în Țara Galilor monahismul celtic din Galia. Sfântul Grigorie de Tours și Sulpiciu Sever scriu că Maxim și soția lui l-⁠au întâlnit pe Sfântul Martin de Tours când se aflau în Galia.

Tradiția literară

Povestea ei este spusă în „Visul lui Macsen Wledig”, una dintre povestirile legate de Mabinogion. Mitologia galeză o amintește ca pe fiica unui căpitan din nordul Țării Galilor, numit Eudaf sau Eudwy, care locuia probabil lângă baza romană Segontium, azi Caernarfon. Este pomenită pentru că l-⁠ar fi făcut pe Macsen să construiască drumuri prin țara ei, ca ostașii să o poată apăra mai ușor de atacatori, și de aceea i s-⁠a dat numele Elen Luyddog.

Moștenirea

Se spune că a poruncit facerea drumului Sarn Helen, marele drum roman de la Caernarfon spre sudul Țării Galilor, prin Dolgellau, Pennal și Bremia (Llanddewi Brefi). Deși drumul îi poartă numele, el este mult mai vechi decât vremea ei. Multe alte drumuri romane din Țara Galilor îi poartă numele, și ea este socotită ocrotitoarea constructorilor de drumuri din Britania și a călătorilor. În Britania sunt peste douăzeci de izvoare sfinte închinate unei „Sfinte Elena”, deși acestea sunt adesea socotite în cinstea mamei lui Constantin.

Prăznuiți în aceeași zi 22 mai