Elisaveta Timohina

Sfânta Muceniță Elisaveta Timohina s-⁠a născut în 1881 în orașul Venev, gubernia Tula, în familia țăranului Alexandru Martînov, și a primit mucenicia prin împușcare la 7 martie 1938, pe poligonul de la Butovo, lângă Moscova. Biserica Rusă o cinstește printre noii mucenici și mărturisitori ai veacului al XX-⁠lea.

În 1912 s-⁠a căsătorit cu Timotei Gherasimovici Timohin, văduv cu patru copii, subofițer de jandarmerie la gara Golițino, lângă Moscova. Deși slujea în jandarmerie, de fapt colabora cu revoluționarii, avertizându-⁠i de percheziții și arestări. Imediat după revoluție a fost arestat ca fost jandarm, dar a fost eliberat curând la cererea unui revoluționar către Dzerjinski. Până la căsătorie Elisaveta Alexandrovna a câștigat prin croitorie, iar după aceea s-⁠a ocupat de creșterea copiilor.

În 1922 a fost aleasă în consiliul bisericesc al bisericii Schimbarea la Față din satul Bolșie Viazemî, ținutul Zvenigorod, și de atunci a dăruit mult timp și multă osteneală vieții parohiei, care avea multe greutăți din pricina prigoanei puterii ateiste, care voia să închidă biserica.

În ianuarie 1938 Secția NKVD din Zvenigorod a primit ordin să facă arestări în raion. Șeful secției a întocmit singur lista celor care trebuiau arestați, în care a intrat și Elisaveta, ca membră a consiliului bisericesc și ca soție a unui fost subofițer de jandarmerie. Apoi s-⁠a adunat un grup de martori mincinoși, care au semnat fără să citească mărturiile cerute de anchetă, atât despre oameni pe care îi cunoșteau, cât și despre necunoscuți.

Au fost aduși și martori pe care anchetatorii de la miliție încercau să-⁠i înșele, punându-⁠i să semneze o foaie goală sau scriind în depozițiile lor ce voiau. După ce dosarul a fost întocmit, au fost arestate victimele.

Elisaveta Alexandrovna a fost arestată la 16 februarie 1938 și interogată în aceeași zi. Anchetatorul a spus că este învinuită de activitate contrarevoluționară, adică de răspândire de calomnii împotriva puterii sovietice. Ea a răspuns că nu a răspândit niciodată calomnii, dar că este bisericească și, ca membră a consiliului bisericesc, trebuie să se îngrijească de biserică. Anchetatorul a cerut o recunoaștere deplină a învinuirii, iar ea a răspuns că nu se recunoaște vinovată și nu mai poate adăuga nimic.

Astfel ancheta s-⁠a încheiat, iar dosarul a fost dat troicii NKVD. La 27 februarie 1938 troica a osândit-⁠o la moarte. Elisaveta Alexandrovna Timohina a fost împușcată la 7 martie 1938 și îngropată într-⁠o groapă comună necunoscută pe poligonul de la Butovo.

Se pomenește la 7 martie, la 29 mai în Soborul noilor mucenici din Butovo, și la 5 septembrie în Soborul sfinților din Moscova.