Emilia din Cezareea

Sfânta Emilia (Emmelia) din Cezareea Capadociei a fost soția lui Vasile cel Bătrân și mama a nouă sau zece copii, între care cinci cinstiți ca sfinți: Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa, Petru al Sevastiei, Naucratie și Macrina cea Tânără. Se pomenește la 30 mai, împreună cu soțul ei și cu soacra ei, Macrina cea Bătrână.

S-⁠a născut în Capadocia, în a doua jumătate a veacului al III-⁠lea sau la începutul celui următor, într-⁠o vreme când creștinismul se răspândea tot mai mult. Venea dintr-⁠o familie bogată și s-⁠a căsătorit cu Vasile cel Bătrân, avocat și retor creștin, cu care s-⁠a stabilit la Cezareea Capadociei. Aici, cu ajutorul mamei lui Vasile, Macrina cea Bătrână, au întemeiat o familie cu mare înrâurire în istoria creștinismului. A născut nouă sau zece copii, între care Vasile cel Mare (născut în jurul anului 330), Macrina cea Tânără, Petru al Sevastiei, Grigorie de Nyssa și Naucratie; o fiică, Teosevia, este cinstită ca diaconiță. După moartea lui Vasile cel Bătrân, Emilia a împărțit averea familiei între urmași, i-⁠a slobozit pe robi și pe roabe și a dus o viață aspră, dedicată credinței, alături de fiica ei cea mare, Macrina cea Tânără, care a avut o înrâurire adâncă asupra ei. Înconjurate de slujitori pe care îi tratau ca pe egali, la stăruința Macrinei, au făcut din casa lor un fel de mănăstire de femei, în care era socotită bogată cea care trăia o viață creștină curată și disprețuia plăcerile pământești. A trăit mulți ani cu Macrina și a trecut din viață la 30 mai 375 (după alte izvoare, în 8 mai). Potrivit unui izvor, a fost îngropată într-⁠o mică capelă de familie, lângă soțul ei și unul dintre fii.

Biserica Ortodoxă și cea Romano-⁠Catolică o cinstesc ca sfântă; soacra ei, Macrina cea Bătrână, și fiicele ei, Macrina cea Tânără și Teosevia, sunt de asemenea cinstite ca sfinte (Teosevia numai în Ortodoxie).