Epifanie din Melitene

Sfântul Mucenic Epifanie din Melitene este pomenit în soborul mucenicilor din Melitene care au pătimit împreună cu Sfântul Ieron, în vremea împăraților Diocletian și Maximian. Sinaxarul nu spune nimic anume despre el, ci povestește în ansamblu nevoința mărturisitorilor.

Ieron, din Tiana în Capadocia, fiul pios al Stratonicăi, a refuzat serviciul militar printre închinătorii la idoli și i-⁠a bătut pe ostașii trimiși să-⁠l ia. A fost adus din urmă cu vorbă bună la mama lui, o văduvă bătrână și oarbă, iar apoi a pornit spre Melitene cu rudele sale. În drum, un înger în haine albe i-⁠a vestit că primește în curând cinstea de la Împăratul cerului.

La Melitene a fost închis cu alți treizeci și trei de creștini, cărora le-⁠a spus să nu se închine idolilor, ci să aducă lui Dumnezeu jertfă de laudă. Judecătorul Lisie i-⁠a bătut fără milă și apoi i-⁠a osândit să fie tăiați cu sabia. Mergând la moarte, mucenicii cântau psalmul „Fericiți cei fără prihană în cale”.

Un bogat, Hrisafie, a plătit cu aur capul lui Ieron și mai târziu a ridicat o biserică la locul unde au fost uciși mucenicii. Sinaxarul îi pomenește pe toți la 20 noiembrie (stil nou).