Felix de Nantes

Sfântul Felix a fost episcop al Nantes-⁠ului, în Galia, în veacul al VI-⁠lea. S-⁠a născut în jurul anilor 511-514 și a adormit la 8 ianuarie 582 sau 584, după mai bine de treizeci de ani de păstorire. Este cinstit ca sfânt în Biserica Ortodoxă și în cea Catolică.

Începuturile

Felix a fost dintr-⁠o familie nobilă, a Nonnichilor, cu mari moșii în Aquitania. S-⁠a născut la Bourges și a fost fiul lui Eumeriu, al cincisprezecelea episcop al Nantes-⁠ului. A fost căsătorit. Potrivit unor izvoare, a fost făcut episcop la treizeci și șapte de ani, în 551, iar altele dau anii 548 sau 549. Obiceiul vremii cerea ca la hirotonie soția să se despartă de el: ea a intrat în monahism, iar el a fost ales în scaun.

Păstorirea

Pe vremea hirotoniei și-⁠a vândut averea și a dat banii săracilor. A încheiat zidirea catedralei din cuprinsul zidurilor cetății, pe care o începuse înaintea lui episcopul Eumeriu. Poetul Venanțiu Fortunat, care îl socotea prieten, a lăudat într-⁠o poezie catedrala cu trei nave, cu coloane mari, cu cupolă înaltă, acoperită cu tablă de cositor pe dinafară și împodobită în lăuntru cu mozaicuri și aur. Felix a organizat și lucrări de-⁠a lungul Loarei, prin care s-⁠au câștigat terenuri pentru agricultură.

A mijlocit adeseori între bretoni și regii franci. Guerech al II-⁠lea, conte de Vannes, a jefuit eparhiile Rennes și Vannes și a respins oștile trimise de regele Hilperic împotriva lui. La rugămințile episcopului Felix, contele și-⁠a tras oștile și a făcut pace. Regele Clotar I i-⁠a încredințat în 560 cârmuirea orașului Nantes. A participat la sinoadele din Paris, în 556 sau 557, de la Tours, din 567, unde s-⁠a observat că unele obiceiuri galo-⁠romane de cult al strămoșilor se mai păstrau, și din nou de la Paris, din 573, ajutând la alcătuirea canoanelor, ceea ce arată râvna lui pentru rânduiala Bisericii.

Era cunoscut pentru virtute, vorbire aleasă și învățătură. Cu toate acestea, Sfântul Grigorie de Tours, care mărturisește pentru sfințenia lui, se plângea odinioară că episcopul Nantes-⁠ului îl acuzase pe nedrept de a-⁠și favoriza nepotul și nu o dată s-⁠a arătat nemulțumit de dorința lui Felix de a spori averea deja mare a familiei.

Adormirea

Felix a adormit la 8 ianuarie, în vârstă de aproape șaptezeci de ani, după treizeci și trei de ani de păstorire. A fost îngropat în catedrala din Nantes. Ca urmaș a fost ales vărul său Nonnichiu. Este pomenit la 8 ianuarie, iar în calendarul romano-⁠catolic și la 7 iulie.