Fridian de Lucca

Sfântul Fridian de Lucca (Frediano, Frigidianus) a fost episcop al Lucăi, în Italia, în veacul al VI-⁠lea, mort în 588. Era irlandez de neam; tradiția spune că a fost fiul unui rege din Ulster și că s-⁠a format în monahismul irlandez, ucenic al sfinților Enda și Colman.

Mergând în pelerinaj la Roma, a rămas în Italia și s-⁠a făcut pustnic pe Muntele Pisano, între Lucca și Pisa. Prin stăruința papei Ioan al II-⁠lea a primit în 556 scaunul episcopal al Lucăi. Când longobarzii au ars catedrala, el a rezidit-⁠o. O legendă spune că, pentru a ocroti orașul de revărsările râului Serchio, a tras cu o greblă o brazdă pe malul apei, iar râul a urmat-⁠o, schimbându-⁠și cursul. A ridicat o biserică în cinstea Sfântului Vincențiu din Zaragoza; acolo a fost îngropat, iar biserica poartă azi numele Sfinților Fridian și Vincențiu. Este un sfânt al Bisericii nedespărțite, pomenit la 18 martie (stil nou; 31 martie pe stil vechi).