Gavriil din Arhanghelsk

Sfântul Sfințit Mucenic Gavriil din Arhanghelsk, diacon, pe numele de familie Arhanghelski, s-⁠a născut în 1885 și a murit împușcat la 5 iulie 1938, în lagăr. A fost diacon al bisericii Sfinții Petru și Pavel de la spitalul Mariinsk din Moscova.

S-⁠a născut în satul Arhanghelskoe din ținutul Volokolamsk, gubernia Moscova, în familia citețului Nicolae Arhanghelski. În 1906, ieșit din clasa a patra a școlii duhovnicești din Volokolamsk, a fost numit citeț la biserica Sfinții Petru și Pavel de la râul Kleazma, în satul Petropavlovskoe; în 1909 a fost mutat citeț la biserica Arhanghelului Mihail din Arhanghelskoe, iar în 1911 la biserica Sfinții Petru și Pavel de la spitalul Mariinsk din Moscova. Din 1907 a fost învățător de cântare la școli parohiale. La 28 septembrie 1915 a fost hirotonit diacon la biserica de la spitalul Mariinsk. Din 1934 a slujit în biserica Schimbarea la Față din Piața Preobrajenskaia, unde l-⁠au prins prigoanele de la sfârșitul anilor treizeci.

La 11 decembrie 1937 au fost arestați câțiva membri ai clerului bisericilor Schimbarea la Față și Botezul Domnului din Elohovo, între ei diaconul Gavriil, și închiși la închisoarea Taganka. A doua zi a fost interogat. Anchetatorul a vrut să afle cine a mai slujit cu el, cât de des se adunau și pentru ce, dacă au avut convorbiri politice când se strângeau la arhiepiscopul Serghie al Dmitrovului, vicar al Moscovei. Diaconul a răspuns că la vizitele clerului la arhiepiscop nu s-⁠au făcut discuții politice, doar că, la publicarea noii constituții, arhiepiscopul i-⁠a felicitat pentru drepturile civile căpătate. I s-⁠a spus că ar fi răspândit zvonuri provocatoare despre prigoana religiei, despre un război apropiat al statelor fasciste cu URSS și înfrângerea acesteia, dar el a negat. Pe 16 decembrie a fost interogat diaconul Mihail Toluzakov, folosit ca martor când nu aveau destule date pentru acuzare, care a spus că Arhanghelski este dușmănos față de puterea sovietică, a atras pe credincioși la biserică și, la închiderea bisericii de la Krasnaia Presnia, i-⁠a îndemnat la manifestări de masă și la strângerea de semnături de protest.

La 20 decembrie 1937 troica NKVD l-⁠a osândit pe diaconul Gavriil la zece ani de lagăr de muncă, iar la 5 februarie 1938 a ajuns cu un convoi de deținuți în orașul Lesozavodsk, la secția a 19-a a Bamlagului. Aproape îndată, împotriva lui și a clerului strâns în coloana 145 s-⁠a început un nou dosar. La începutul lui martie 1938, informatori au raportat că preoții adunați în lagăr cântă rugăciuni cu glas tare și vorbesc despre sărbătorile bisericești viitoare. La 12 martie a fost interogat protoiereul Leonid Harjuzov, care s-⁠a recunoscut vinovat de convorbiri contrarevoluționare între deținuți, apoi preotul Ioan Sokolov, iar după aceea martorii. În total au fost trași la răspundere treizeci și unu de oameni, dintre care patru s-⁠au recunoscut vinovați, iar ceilalți nu, între ei și diaconul Gavriil. La 31 martie 1938 troica NKVD i-⁠a osândit pe toți la moarte prin împușcare. Au fost însă ținuți încă, continuând să meargă la muncă; unii au murit în chinuri înainte de execuție, ca preotul Alexie Protopopov. La 5 iulie 1938 toți cei arestați care au apucat această ultimă zi pe pământ au fost împușcați, între ei și diaconul Gavriil Arhanghelski. Este pomenit la 5 iulie.