Gondelbert

Sfântul Gondelbert (numit și Gundeberd, Gumbert, Gombert) a fost întemeietorul mănăstirii benedictine Senones, în valea Rabodeau din munții Vosgi. Moartea lui se pune în jurul anului 676. Este sfânt cinstit în Biserica Catolică, iar pomenirea lui este la 21 februarie.

Viața lui a fost scrisă de un oarecare Richer, monah din Senones, la câteva veacuri după el: un izvor spune la trei veacuri, altul că Richer din Lorena a scris-⁠o la mijlocul veacului al XIII-⁠lea. După tradiția mănăstirii, care datează din veacul al XI-⁠lea, Gondelbert fusese arhiepiscop al Sens-⁠ului înainte de a întemeia mănăstirea. Izvoarele nu se potrivesc asupra vremii: unul spune că a întemeiat-⁠o în jurul anului 640, altul în jurul anului 660, ca după o hotărâre a regelui Childeric al II-⁠lea din 661, care a dăruit valea Senones lui „Gumbertus episcopus”. Gondelbert a lăsat păstorirea din Sens pentru viața de sihăstrie în munții Vosgi și a dat mănăstirii numele eparhiei Sens (în latină Senonis).

Childeric al II-⁠lea, regele Austrasiei, a dăruit valea, un dar darnic, dar și cu un folos pentru sine. Îi plăcea să slujească astfel un om al lui Dumnezeu și să sprijine întinderea credinței creștine în acel ținut, dar știa și că întemeierea unei mănăstiri avea să deschidă un centru de civilizație în partea cea mai săracă a regatului.

Intâia grijă a lui Gondelbert a fost să dea obștii o biserică, închinată Maicii Domnului. Apoi au crescut clădirile mănăstirii, puse sub ocrotirea Sfântului Petru. Obștea a urmat regula Sfântului Benedict. A fost duhovnicul Sfintei Itta de Metz și i se atribuie zidirea celei dintâi biserici din Itteville. A murit în jurul anului 676, într-⁠un pelerinaj la Moyenvic. Biserica parohială din Senones îi poartă numele.