Iliodor din Bet Zabdai

Sfântul Iliodor a fost episcop al cetății Bet Zabdai din Mesopotamia și a murit în anul 344, în urma prigoanei îndreptate împotriva creștinilor de regele persan Șapur al II-⁠lea. Este socotit ierarh mucenic, iar Biserica îl pomenește la 20 august, împreună cu urmașul său, Dausa.

În jurul anului 337 Șapur al II-⁠lea a năvălit în Mesopotamia romană, începând un război îndelungat. Sub domnia lui creștinii au fost prigoniți, ca urmare a sprijinului pe care îl dăduse creștinismului Constantin cel Mare. Șapur a asediat și a cucerit Bet Zabdai, iar Iliodor a fost luat în Persia ca prizonier de război. Prizonierii au fost porniți într-⁠un drum lung spre Bet Huzaie.

Sinaxarul sârbesc adaugă că Iliodor și Dausa au mustrat fără teamă necredința perșilor, care dărâmau bisericile creștine, nimiceau sfintele icoane și ardeau moaștele sfinților, și au mărturisit că singura credință adevărată este cea în Domnul Iisus Hristos. Pentru aceasta regele a poruncit să fie arestați și duși în Persia.

Pe drum, Iliodor s-⁠a îmbolnăvit și l-⁠a numit urmaș pe preotul Dausa. A murit în urma relelor tratamente și a istovirii, la Daskarata, pe Zabul cel Mare, în 344. Dausa a fost decapitat la Masabadan, în Media, împreună cu două sute șaptezeci și cinci de însoțitori, după ce au refuzat să se închine soarelui, zeul păgân al perșilor.

Izvoarele nu sunt întru totul de acord: unul îl numește pe Dausa preot, altul episcop în Mesopotamia, și unul spune greșit că Șapur ar fi atacat Grecia. Pomenirea lor este la 20 august.