Ioan din Tourkolekas

Sfântul Nou Mucenic Ioan din Tourkolekas a fost un copil de unsprezece ani, mucenicit pentru credință în anul 1816, în Monemvasia, în timpul stăpânirii otomane. Era fiul căpitanului kleft Stamatelos Tourkolekas și fratele lui Nikitaras. Este pomenit la 16 octombrie, ziua muceniciei, iar în satul Tourkoleka există o biserică închinată lui.

Familia și drumul

S-⁠a născut în 1805 la Tourkoleka, în Arcadia. Tatăl lui, Stamatelos Tourkolekas (numit uneori Tourkopelekas), era căpetenia unei cete de kleftți, iar mama, Sofia, era sora soției lui Theodoros Kolokotronis. Ioan era fratele lui Nikolas Stamatelopoulos, căpitan și învățător al tacticii de luptă, și al vestitului căpitan Nikitas Stamatelopoulos, cunoscut ca Nikitaras. În 1806, când turcii i-⁠au urmărit și i-⁠au nimicit pe kleftți din sat, Stamatelos a fugit cu fiii săi la Zakynthos.

În 1816, căpitanul Stamatelos s-⁠a întors pe ascuns în Peloponez, să vadă cum stau lucrurile. I-⁠a luat cu el pe cei trei fii, Nikolas, Nikitas și Ioan, și pe Anagnostis Zacharopoulos, fiul vestitului kleft Zacharias, care avea o logodnică la Gytheio, în Mani, poate și ca să se facă nunta. Au plecat spre Kythera să-⁠și ia cele de trebuință, dar, din pricina vremii rele, au ajuns la Vatika, în Laconia. Fiindcă nu mai aveau hrană, tatăl a cerut ajutor de la un turc pe care îl credea de încredere, dar acesta i-⁠a vândut. Stamatelos, Anagnostis și Ioan au fost prinși și duși la Monemvasia, iar Nikitas și Nikolas au scăpat.

Mucenicia

La 16 octombrie 1816, în fața turcilor, în vechea Monemvasie, lângă biserica „Hristos Elkomenos”, Stamatelos a cerut să fie omorât numai el, fiindcă fusese kleft în Peloponez, iar fiul său Ioan și Anagnostis, crescuți în Insulele Ionice, să fie lăsați liberi. Turcii au cerut îndrumare de la voievodul din Mistra, iar vestea a ajuns și la pașa din Tripolitsa, care a sfătuit să nu-⁠i facă rău, fiindcă erau supuși englezi (Insulele Ionice se aflau sub stăpânirea Angliei), dar nici să nu-⁠i lase să se întoarcă în Mani. Degeaba, căci, până să vină răspunsul, turcii l-⁠au ucis pe Stamatelos și pe Anagnostis în fața lui Ioan.

Apoi l-⁠au îndemnat pe Ioan să-⁠și lepede credința ca să scape. Când el a răspuns: „Voi merge acolo unde merge și tatăl meu”, au continuat să-⁠l silească să se facă musulman, arătându-⁠i trupul tăiat al tatălui. În ciuda tuturor prilejurilor date, a rămas credincios lui Dumnezeu și a murit rugându-⁠se. A fost decapitat în timp ce își făcea semnul crucii, iar sângele lui, căzând pe pământ, a format o cruce, după Tertsetis, care a auzit faptele chiar de la Nikitaras. Capetele lui și ale celorlalți tăiați împreună cu el au fost duse la Tripolitsa, iar trupurile au fost îngropate la Monemvasia, nu se știe unde anume.

Biserica în care a fost mucenicit și semnul sângelui său au devenit loc de întărire pentru luptători și de pelerinaj pentru credincioși. Izvoarele noastre nu arată o canonizare oficială, ci o cinstire populară, așa că el este socotit nou mucenic în tradiția greacă.