Ioan I de Neapole

Sfântul Ierarh Ioan I de Neapole a fost episcop al Neapolelui, în Italia, în secolul al V-⁠lea, și a adormit în 432. După Catalogul episcopilor Neapolelui din secolul al X-⁠lea, a fost al paisprezecelea episcop al cetății și a stat în scaun douăzeci și șapte de ani, adică din jurul anului 405, când i-⁠a urmat lui Orso I, până în 432; urmaș i-⁠a fost Nostrian. Este cunoscut pentru că a mutat moaștele Sfântului Ianuarie (Gennaro) din Agro Marciano la Pozzuoli.

A murit în noaptea Sâmbetei celei Mari din 432, în timp ce săvârșea slujba Paștilor, și a fost îngropat în ziua de Paști. Existența lui este atestată istoric printr-⁠o scrisoare pe care preotul Uraniu a scris-⁠o lui Pacat, la un an după moartea episcopului Paulin de Nola († 22 iunie 431). Uraniu povestește că a aflat de la Ioan al Neapolelui că Paulin i se arătase în vis cu trei zile înainte de moartea acestuia, vestindu-⁠i sfârșitul apropiat. Martirologiul Roman îl pomenește ca episcopul care a fost chemat la Împărăția cerurilor de fericitul Paulin. Este pomenit la 22 iunie, ca sfânt al Occidentului dinaintea Marii Schisme (sfânt al Bisericii nedespărțite), după calendarul pe stil nou.