Ioan Ianușev

Sfântul Sfințit Mucenic Ioan (Ivan Vasilievici Ianușev) a fost protoiereu al Bisericii Ruse, născut la 24 aprilie (6 mai) 1877 la Moscova, în familia unui diacon, și împușcat la 8 decembrie 1937 pe poligonul de la Butovo, lângă Moscova. A fost trecut între sfinții noilor mucenici ruși, pentru cinstire în toată Biserica, la 17 iulie 2002, prin hotărârea Sfântului Sinod.

În 1897 a absolvit seminarul din Moscova, apoi a intrat la Academia Teologică din Kazan, pe care a terminat-⁠o în 1902. Peste un an a intrat citeț la catedrala Arhanghelului din Kremlinul Moscovei. La 18 mai 1908 a început să slujească ca preot la catedrala Spasski din Moscova. La 22 septembrie 1917 a trecut la catedrala Bunei Vestiri din Kremlin, iar la 20 mai 1918 a fost numit sacelar al acestei catedrale. După ce puterea sovietică a închis toate catedralele și mănăstirile din Kremlin, Ianușev a fost paroh al bisericii Sfântului Ierarh Spiridon de Trimitunda, unde a slujit până la închiderea și nimicirea ei. În 1920 a fost ridicat la rangul de protoiereu. La 1 august 1930 a fost numit la biserica Nașterii lui Hristos. În 1935 a fost numit la biserica Adormirii Maicii Domnului din așezarea Vešniaki (azi în cuprinsul Moscovei). A primit palița în 1924 și crucea de piept cu podoabe în 1927.

La 19 noiembrie 1937 a fost arestat de NKVD și închis în închisoarea Taganka din Moscova. Martori mincinoși au povestit anchetatorilor despre „activitatea antisovietică” a protoiereului. O martoră mincinoasă a declarat că preotul i-⁠ar fi spus într-⁠o convorbire că Constituția e scrisă cu fraze frumoase, că comuniștii știu numai să scrie declarații frumoase și să strige la fiecare colț despre alegeri generale, democrație și libertatea religiei, în timp ce închid bisericile, se ridică la fiece pas împotriva credincioșilor, nu le dau voie să slujească și nu le îngăduie părinților să-⁠și boteze pruncii; că aceasta nu este viață, ci prigoană împotriva ortodocșilor; că Constituția e scrisă cu fraze pompoase ca să câștige încredere în popor, pe care comuniștii nu o au, dar tot comuniștilor, prigonitorilor ortodocșilor, cu constituția lor, le va veni curând sfârșitul. La 1 decembrie 1937 părintele Ioan a fost osândit la moarte de troica NKVD pentru regiunea Moscova, pentru „agitație contrarevoluționară și exprimarea de stări de spirit teroriste față de conducătorii partidului și ai guvernului sovietic”. La 8 decembrie 1937 a fost împușcat pe poligonul de la Butovo și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută.