Ioasaf Sabanțev

Sfântul Cuvios Mucenic Ioasaf Sabanțev, ieromonah al mănăstirii Belaia Gora, este numărat între monahii uciși în august 1918, odată cu arhimandritul Varlaam, starețul mănăstirii. Pagina Azbyka istorisește soarta mănăstirii, numește pe Ioasaf în șirul ieromonahilor și nu spune nimic aparte despre el.

Starețul Varlaam, pe numele din lume Vasile Eftimievici Konoplev, s-⁠a născut în 1858 în uzina Iugo-⁠Knaufski din ținutul Osa, gubernia Perm, într-⁠o familie de staroveri fără preoți. După ani de căutare a adevărului, în anii nouăzeci ai veacului al XIX-⁠lea a trecut prin Mirungere la Biserica Ortodoxă, odată cu tatăl, frații și sora lui, nouăsprezece oameni în total. În noiembrie 1893 a fost tuns rasofor și s-⁠a așezat pe Belaia Gora, unde au început să se adune cei ce doreau viață monahală, douăsprezece persoane până în 1894. La 1 februarie 1894 a fost tuns monah cu numele Varlaam, a doua zi hirotonit ierodiacon, iar la 22 februarie ieromonah. A fost rânduit starețul mănăstirii misionare Belaia Gora, numită mai târziu Athosul Uralului. A așezat slujbele după tipic și a pus mare preț pe predica de dimineață și de seară; nici o slujbă nu rămânea fără învățătură. Un preot din Perm scria în 1913 că el era călăuzitor de conștiință pentru mireni și monahi și că poporul venea la el din toată gubernia.

La începutul lui iunie 1917 s-⁠a săvârșit în mănăstire ultima mare sărbătoare: sfințirea catedralei de la Belaia Gora, cu episcopul Andronic al Permului. Peste un an, în august 1918, bolșevicii au pus mâna pe mănăstire: în altarul catedralei ostașii roșii au răvășit și spurcat sfânta masă, în chilia arhimandritului Varlaam au făcut un closet, iar atelierul de iconografie l-⁠au prefăcut în teatru, unde copiii cântăreți erau siliți să cânte cântece frivole. Mulți monahi au fost uciși după torturi cumplite. La 12 (25) august ostașii roșii l-⁠au arestat pe arhimandritul Varlaam și l-⁠au împușcat pe drum spre orașul Osa. Moarte mucenicească au primit mulți monahi ai mănăstirii: ieromonahii Serghie, Ilie, Veaceslav, Ioasaf, Ioan și Antonie, ierodiaconii Mihei, Vissarion, Matei și Eftimie, monahii Varnava, Dimitrie, Sava, Ermoghen, Arcadie, Eftimie și Marcel și novicii Ioan, Iacov, Petru, Iacov, Alexandru, Teodor, Petru, Serghie și Alexie. Mormintele mucenicilor au fost ascunse de autorități și nu se știu.

Au fost proslăviți în 1998 ca sfinți cinstiți local de eparhia Perm, iar Sinodul Arhieresc din august 2000 i-⁠a numărat între noii mucenici și mărturisitori ai Rusiei, pentru cinstire în toată Biserica. Biserica îl pomenește pe Cuviosul Mucenic Ioasaf la 25 august, după stilul nou, la 14 februarie, în zi mobilă, în Soborul sfinților din mitropolia Perm și în ziua mobilă a soborului noilor mucenici.