Irodion de Kostroma

Sfântul Cuvios Mucenic Irodion de Kostroma a fost monah al mănăstirii Bobotezei din Kostroma, ucis în anul 1608, în vremea Vremurilor Tulburi, împreună cu frații săi. Este pomenit la 5 februarie, în Soborul sfinților din mitropolia Kostroma, în stil nou.

Mănăstirea fusese întemeiată în veacul al XV-⁠lea de Cuviosul Nichita din Kostroma, ucenicul și ruda Sfântului Serghie din Radonej. În toamna lui 1608, partizanii celui de-⁠al doilea Fals Dimitrie, „hoțul din Tușino”, au învins oștile guvernamentale, iar Kostroma, ca multe alte orașe, a ales să-⁠i jure credință, nădăjduind să scape de jaf. Silniciile străinilor au adus însă o răscoală, iar în Kostroma noua stăpânire a fost răsturnată. Împotriva orașului au pornit cete de pedeapsă, cu două mii de cazaci și 608 mercenari, care au luat Kostroma la 28 decembrie (stil vechi) 1608.

Călugării mănăstirii Bobotezei au stat împotriva lor. La 30 decembrie (stil vechi) mănăstirea a fost cucerită cu sila și jefuită, iar apărătorii ei au murit mucenicește. Pomelnicul mănăstirii îl numește între cei uciși pe monahul Irodion, alături de ieromonahii Trifilie, Macarie și Savatie, ierodiaconul Anfinoghen și monahii Varlaam, Dionisie, Iov, Simeon, Chiril, Maxim, Iosafat și Gurie, cu trei slujitori, cinci slujitoare și treizeci și patru de țărani ai mănăstirii. Mănăstirea, închisă în veacul al XX-⁠lea, a fost reînviată din 1990, iar din 5 martie 2004, când Patriarhul Alexei al II-⁠lea a încuviințat lista Soborului sfinților din Kostroma, apărătorii ei sunt cinstiți ca sfinți ai ținutului.