Liudmila Petrova

Sfânta Muceniță Liudmila Petrova s-⁠a născut la 26 februarie 1879 la Rostov, în familia unui supraveghetor de închisoare. Numele ei întreg era Liudmila Vladimirovna Petrova. A fost toată viața învățătoare de lucru de mână și a ieșit la pensie în 1924. A fost una dintre credincioasele pe care puterea ateistă le-⁠a prigonit pentru credință.

La 15 noiembrie 1930 a fost arestată și învinuită că ar fi făcut parte dintr-⁠un grup bisericesc-⁠monarhist, că ținuse legături cu mitropolitul Iosif (Petrovîh) și cu arhiepiscopul Evghenie și că strânsese în taină bani pentru acest grup și pentru surghiunul lor. La 30 aprilie 1931 colegiul OGPU a osândit-⁠o la trei ani de surghiun în Teritoriul de Nord, iar ea a fost trimisă la Kotlas, în regiunea Arhanghelsk. După ce pedeapsa s-⁠a încheiat, s-⁠a întors la Rostov.

În 1936 a fost arestată din nou, învinuită că s-⁠ar fi scris cu mitropolitul Iosif aflat în surghiun și că l-⁠ar fi ajutat cu bani. Consfătuirea Specială de pe lângă NKVD a osândit-⁠o la trei ani de surghiun în Kazahstan, unde a fost ținută într-⁠un lagăr de muncă corecțională.

În Kazahstan, în orașul Merkent, a fost arestată pentru a treia oară, în dosarul de grup al arhiepiscopului Alexie (Orlov) și al altora, învinuită că ar fi aparținut unui grup contrarevoluționar de oameni ai Bisericii din regiunea Kazahstanului de Sud. La anchetă nu s-⁠a recunoscut vinovată și a spus că nu s-⁠a ocupat cu activitate antisovietică. La 28 august 1937 troica NKVD a regiunii a osândit-⁠o la pedeapsa supremă. La 27 septembrie 1937 a fost împușcată la Lisia Balka (Râpa Vulpii), aproape de orașul Cimkent.

Sfânta este pomenită la 28 septembrie, după stilul nou, precum și în ziua mobilă din jurul datei de 7 februarie, în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, și la 5 iunie, în Soborul sfinților din Rostov și Iaroslavl.