Ludmila

Sfânta Muceniță Ludmila a fost ducesă a Boemiei, soția lui Bořivoj I, primul duce creștin al țării, și bunica Sfântului Venceslau. A fost ucisă în anul 921 la Tetín, din porunca nurorii sale. Este sfântă a Bisericii nedespărțite, cinstită atât de Biserica Ortodoxă, cât și de cea Catolică, și socotită ocrotitoare a ținuturilor cehe. Este pomenită la 16 septembrie.

Familia și creștinarea

S-⁠a născut în jurul anului 860, la Mělník, ca fiică a lui Slavibor, un nobil slav, numit în unele izvoare principe sorab. Prin anul 873 s-⁠a căsătorit cu Bořivoj, ducele Boemiei. Cei doi au primit Sfântul Botez de la Sfântul Metodiu, arhiepiscopul Moraviei, luminătorul slavilor, după tradiție la curtea din Moravia. Păgânii din Boemia nu au primit bine credința nouă, iar o răscoală l-⁠a silit pentru o vreme pe duce să părăsească țara. După ce s-⁠a întors, el a zidit biserici și a chemat preoți, iar creștinismul s-⁠a răspândit treptat.

Ludmila a născut cel puțin șase copii. Doi dintre fiii ei, Spytihněv și Vratislav, au urmat pe rând la scaunul ducal. După moartea lui Bořivoj, care s-⁠a petrecut când avea aproximativ treizeci și șase de ani, Ludmila a rămas văduvă și s-⁠a retras la Tetín, unde a dus o viață aspră și evlavioasă.

Bunica lui Venceslau

Vratislav s-⁠a căsătorit cu Drahomíra, care ținea de obiceiurile păgâne. Ei au avut doi fii, pe Venceslau și pe Boleslav. Ludmila s-⁠a îngrijit de creșterea lui Venceslau și l-⁠a învățat credința creștină. Când Vratislav a murit, în anul 921, Venceslau era încă tânăr, iar Drahomíra a preluat conducerea. Ea a început să îndepărteze pe creștini de la putere și a ajuns să urască influența Ludmilei asupra fiului ei.

Mucenicia

Drahomíra a trimis la Tetín pe doi nobili, Tunna și Gommon, care au intrat în casa unde Ludmila se ruga și au ucis-⁠o. Izvoarele hagiografice spun că a fost sugrumată cu propriul ei văl. Potrivit relatărilor obișnuite, a murit la 15 septembrie 921. A fost îngropată la început la Tetín, în zidul bisericii Sfântului Mihail.

Cinstirea

La mormântul ei s-⁠au petrecut vindecări. Nepotul ei, Venceslau, devenit duce, i-⁠a mutat moaștele în anul 925 în biserica Sfântului Gheorghe din Praga, unde se află și astăzi. Ea a fost cinstită ca mucenică la scurtă vreme după moarte. Compozitorul Antonín Dvořák i-⁠a dedicat oratoriul „Sfânta Ludmila” (1885-1886). Biserica o pomenește la 16 septembrie.