Manuil, Savel și Ismail

Sfinții mucenici Manuil, Savel și Ismail au fost frați, uciși pentru Hristos la 17 iunie 362. Sunt pomeniți în Biserica Ortodoxă la 17 iunie după calendarul vechi.

După viață, Manuil, Savel și Ismail erau frați după tată și mamă și veneau dintr-⁠o familie a unui perșan păgân de neam ales. Mama lor era creștină și și-⁠a crescut fiii în credința ei; au fost botezați de preotul Evnoic. La vârsta bărbăției au fost înscriși în oastea regelui din Gerena, Adamundar (izvorul sârbesc scrie Alamundar și spune că erau înalți dregători ai regelui perșilor). Frații au fost trimiși la împăratul Iulian pentru tratative de pace în privința hotarelor. Au fost primiți cu cinste, dar în timpul unei sărbători păgâne la Calcedon au refuzat să ia parte, ceea ce a stârnit mânia lui Iulian; ei au spus că au venit ca soli ai regelui persan ca să statornicească pacea între cele două împărății, că sunt creștini și socotesc nevrednic să se închine unor idoli morți și să le aducă jertfe. După ce frații au refuzat să se lepede de credința creștină, au fost supuși la chinuri: mai întâi i-⁠au dezbrăcat și, culcându-⁠i la pământ, i-⁠au bătut fără cruțare cu curele aspre pe spate și pe pântece; apoi i-⁠au atârnat într-⁠un loc de chinuri, pironindu-⁠le sus mâinile și picioarele de un copac, și i-⁠au strâns cu dinți de fier pe tot trupul. După chinuri, Manuil, Savel și Ismail au fost decapitați. După izvorul sârbesc, regele persan Alamundar a atacat de aceea oastea lui Iulian Apostatul și l-⁠a bătut cumplit.

Cinstirea fraților mucenici a început curând după moartea lor. După 30 de ani, împăratul Teodosie cel Mare le-⁠a mutat moaștele la Constantinopol și a zidit acolo o biserică în numele lor. Patriarhul Constantinopolului Gherman, pe când era încă simplu monah, a scris un canon mucenicilor. După Erminia lui Dionisie din Furna (1730 până la 1733), frații se zugrăvesc astfel: Sfântul Manuil cu barba neagră, Savel și Ismail cu barbe abia mijind. Iconarul V. D. Fartusov scrie în lucrarea lui despre iconografia mucenicilor: Sfântul Mucenic Manuil, la vârsta mijlocie, cu barbă rotundă; Savel, mai tânăr, cu barbă mică; Ismail, cu o bărbuță care mijește; toți trei în veșmânt de ostași persani, fără armură.