Matei Bannikov

Sfântul Cuvios Mucenic Matei Bannikov, ierodiacon al mănăstirii Belogorsk (Muntele Alb), a fost ucis în 1918, în vremea prigoanei bolșevice, împreună cu starețul mănăstirii, arhimandritul Varlaam. Pagina Azbyka dă istoria mănăstirii în viața Cuviosului Varlaam și a fraților lui și numește pe Matei doar între ierodiaconii uciși, laolaltă cu Mihei, Visarion și Eufimie.

Mănăstirea misionară de pe Belaia Gora, numită Athosul Uralului, a fost organizată de Varlaam, în lume Vasili Konoplev, născut în 1858 într-⁠o familie de vechi-⁠credincioși fără preoți, care a căutat adevărul și s-⁠a unit cu Biserica Ortodoxă în anii 1890. Starețul a rânduit slujbele după tipic și predica în fiecare dimineață și seară, iar mănăstirea a fost un loc de sfat duhovnicesc pentru mulți. Ultima mare sărbătoare s-⁠a petrecut în iunie 1917, la sfințirea catedralei. În august 1918 bolșevicii au ocupat mănăstirea, au pângărit altarul catedralei și au făcut din chilia stareței o latrină, iar din atelierul de zugravi un teatru. Mulți monahi au fost uciși după chinuri cumplite. La 12 (25) august soldații roșii l-⁠au arestat pe arhimandritul Varlaam și l-⁠au împușcat pe drumul spre Osa. Moarte mucenicească au primit și mulți frați, între ei ierodiaconii Mihei, Visarion, Matei și Eufimie, ieromonahii Serghie, Ilie, Veaceslav, Ioasaf, Ioan, Antonie, monahii și novicii. Mormintele lor au fost ascunse și sunt necunoscute.

Au fost proslăviți în 1998 ca sfinți locali ai Eparhiei Permului și în august 2000, la Sinodul Arhieresc jubiliar, au fost trecuți în rândul noilor mucenici și mărturisitori ruși. Matei este pomenit la 25 august, după stilul nou, în ziua mobilă din jurul datei de 14 februarie în Soborul sfinților mitropoliei Permului și în ziua mobilă din jurul datei de 7 februarie în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse.