Sari la conținut

Sfântul Ierarh

Maxim al Alexandriei

Patriarhul Alexandriei

Al cincisprezecelea papă și patriarh al Alexandriei, între 264 și 282.

Prăznuire
9 apriliestil vechi 22 aprilie
Adormit
282secolul III
Locul
Alexandria
Ceata
Ierarhi

Viața

Sfântul Maxim a fost al cincisprezecelea papă și patriarh al Alexandriei, păstorind Biserica din Egipt din anii 264-265 până în 282. Biserica îl pomenește ca pe un ierarh care a trecut prin prigoană și exil alături de marele său înaintemergător, Dionisie, și care a păstrat unitatea credinței într-⁠un veac de încercări.

După Sinaxarul copto-⁠arab, s-⁠a născut la Alexandria, din părinți binecredincioși. A fost hirotonit diacon de patriarhul Iraclie și preot de Dionisie, a cărui apropiere a avut-⁠o încă dinainte de a ajunge episcop. Numele său se numără printre preoții rămași în cetate în vremea prigoanei lui Deciu, care vizitau în taină pe creștinii aruncați în temniță.

Când împăratul Valerian a reînnoit prigoana, în jurul anului 257, Maxim a fost arestat împreună cu Dionisie și adus înaintea prefectului Egiptului, Emilian. Amândoi au fost trimiși în surghiun, alături de diaconii Faust, Eusebiu și Heremon și de mirianul Marcel, în satul Chefro, la marginea deșertului libian. Propovăduirea lor printre păgâni a născut acolo o numeroasă comunitate creștină. Mai târziu, surghiuniții au fost mutați în Colution, mai aproape de Alexandria, iar în 261 Maxim s-⁠a întors în cetate împreună cu Dionisie.

După adormirea lui Dionisie, a fost ales urmaș al lui, în 264 sau 265 (Sinaxarul copt dă ca zi a așezării sale 9 noiembrie 264), și a condus Biserica Alexandriei vreme de optsprezece ani. În 268 s-⁠a ținut la Antiohia un sinod care a osândit erezia lui Pavel din Samosata, iar numele lui Maxim stă, după cel al lui Dionisie al Romei, printre cei cărora le-⁠a fost trimisă epistola sinodală. La Sinodul al III-⁠lea Ecumenic de la Efes (431) s-⁠a citit o scrisoare a papei Felix I către Maxim.

A trecut la Domnul într-⁠o 14 a lunii copte Baramuda (9 aprilie), iar după el a urmat Teona. Sinaxarul copt îl pomenește la 22 aprilie; în calendarul roman se află la 9 aprilie, iar Martirologiul lui Usuard, din secolul al IX-⁠lea, îl trece la 27 decembrie. Tradiția bizantină timpurie nu îl cunoaște, dar Biserica îl cinstește ca pe unul dintre ierarhii credincioși ai Alexandriei.

Prăznuiți în aceeași zi 9 aprilie