Moise Krasilnikov

Arhimandritul Moise Krasilnikov (în lume Mihail Feodorovici, 1814-1895) a fost egumenul Mănăstirii Sfântului Tihon (Tihonova Pustîn) din regiunea Kaluga și ucenic al stareților de la Optina. La începutul secolului al XX-⁠lea era cinstit ca sfânt local; nu are o canonizare sinodală cunoscută, iar credincioșii îl pomenesc la 4 (17) noiembrie.

S-⁠a născut în 1814 la Bolhov, gubernia Oriol, într-⁠o familie de orășeni. Copil fiind, a mers în pelerinaj la Optina și a vrut să rămână acolo. Părinții nu îl lăsau să intre în mănăstire, dar el a fugit și a fost primit în obște. Părintele lui duhovnicesc a fost starețul Leonid (în schimă Lev) de la Optina, care i-⁠a propus să meargă să refacă Tihonova Pustîn. Moise a refuzat, iar starețul i-⁠a proorocit: „Până acum trăiește aici, dar în Tihonova Pustîn vei fi, vei fi”. După moartea lui Lev, în 1841, duhovnicul lui a fost starețul Macarie de la Optina. Novicele era smerit și blând și dorea să devină monah. La 17 aprilie 1847 a fost tuns cu numele Moise, în 1848 a fost hirotonit diacon, iar după șapte ani ieromonah.

Proorocia lui Lev s-⁠a împlinit la 22 august 1855, când a fost numit egumen al Tihonovei Pustîn, cu rangul de egumen. În 1861, în vreme de secetă cumplită la Kaluga, a mers în procesiune cu poporul și a stropit câmpurile cu apă din fântâna Sfântului Tihon de Kaluga; a plouat și recolta a fost salvată. A rânduit în mănăstire stareția, iar duhovnic al fraților a fost numit starețul Efrem Nekliudov. Din 1866 a fost protopop al tuturor mănăstirilor eparhiei Kaluga, iar din 1871 arhimandrit. A ridicat catedrala Schimbării la Față cu șase altare, trapeza, schitul Întâmpinarea Domnului și a început catedrala Adormirii, biserica-⁠trapeză a Sfântului Nicolae și o clopotniță în stil bizantin, terminată cu un an înaintea morții lui. Din 1871 a fost și duhovnicul obștii Belokopîtovo, devenită mănăstire în 1892, pe care a îndrumat-⁠o până la sfârșit.

A adormit în Domnul la 4 (17) noiembrie 1895, citind Psaltirea, în brațele ucenicului Dosithei, care a scris viața lui un an mai târziu. A fost îngropat sub catedrala Schimbării la Față. La începutul secolului al XX-⁠lea el și ieroschimonahul Ioan erau cinstiți ca sfinți locali, cu pomenirea la 4 (17) noiembrie. În primii ani ai anilor 2000, în timpul săpăturilor la temelia catedralei, a fost găsit sicriul cu moaștele lui neputrezite, mutate lângă catedrala nouă, în necropola mănăstirii. În fiecare an, la 17 noiembrie, se slujește parastas pentru toți cei adormiți în Tihonova Pustîn.