Neofit

Sfântul Sfințit Mucenic Neofit, episcop al Cnossosului din Creta, a pătimit mucenicește în Creta, în 1821, în timpul Revoluției grecești. Face parte din grupul celor zece ierarhi mucenici ai Cretei din anii 1821-1822: Gherasim al Cretei, Neofit al Cnossosului, Ioachim al Chersonisului, Ierotei al Lampei, Zaharia al Siteiei, Ioachim al Petrei, Gherasim al Rethymnei, Calinic al Kydoniei, Melchisedec al Kisamului și Calinic al Diopolisului, împreună cu clericii și credincioșii care au pătimit cu ei.

La 23 iunie 1821 s-⁠a ținut o sinodie la Mitropolia Cretei, în biserica Sfântului Mina din Heraklion; episcopul Cretei începuse să citească o scrisoare trimisă de vizir. Dușmanii, pândind, au năvălit în biserică și i-⁠au ucis pe arhierei, pe șaptesprezece preoți și pe cinci părinți athoniți de la Vatoped, care aduseseră în Marele Castel sfinte moaște și Brâul Maicii Domnului, ca să izgonească molima ciumei. Au fost uciși și vreo trei sute de creștini prezenți. Apoi, răspândiți prin oraș, au urmărit pe ceilalți creștini și au ucis fără milă pe cei întâlniți pe străzi. Între ieromonahii de la Vatoped uciși în acea zi se numără, după o altă relatare, ieromonahii Neofit și Ambrosie și monahul Macarie.

Sfinții ierarhi au fost trecuți în rândul sfinților de Patriarhia Ecumenică în anul 2000; prima pomenire oficială a avut loc la 11 noiembrie 2000, în catedrala Sfântului Mina din Heraklion. Sunt pomeniți la 23 iunie, după calendarul Bisericii Greciei (stil nou).