Nicolae Dobroumov

Sfântul Sfințit Mucenic Nicolae Dobroumov a fost preot în ținutul Komi și a fost împușcat la Sîktîvkar la 25 august 1937.

Viața

S-⁠a născut la 24 decembrie 1876 (după unele izvoare, 1875) în satul Nebdino din ținutul Ust-⁠Sîsolsk, gubernia Vologda, cel mai mic dintre cei cinci copii ai preotului Nicolae Mihailovici Dobroumov. Copilăria i-⁠a trecut la Ust-⁠Kulom, unde tatăl său era rectorul bisericii Sfinților Petru și Pavel. A absolvit școala teologică din Ust-⁠Sîsolsk și, în 1899, seminarul din Vologda. Curând s-⁠a căsătorit cu Antonina, cea mai mică fiică a preotului Mihail Constantinovici Popov din Mejador, nepot al poetului komi I. A. Kuratov. După căsătorie a păstrat legămintele curăției și a trăit cu soția ca frate cu soră, urmând pilda Sfântului Ioan de Kronstadt. Soția a încercat de mai multe ori să-⁠l părăsească, dar familia ei nu a susținut-⁠o. Părintele Nicolae a rămas până la sfârșitul vieții un monah în lume.

La 29 septembrie 1899 episcopul Gavriil al Marelui Ustiug l-⁠a hirotonit preot pentru biserica Adormirii din Pomozdino, apoi a slujit la Ust-⁠Kulom și, din 1906, ca rector al bisericii din Anîb. Peste tot s-⁠a ostenit pentru luminarea oamenilor: a predat religia la școlile zemstvei, a condus școala parohială din Anîb și a prezidat tutela parohială. În 1909 și 1913 a primit medalii. Letopisețul bisericii din Anîb povestește că în 1909 a primit icoana sfintei Ana de Kașin, de curând proslăvită, a cărei viață a rostit-⁠o în limba zârienilor. În 1910 s-⁠a ostenit pentru mutarea moaștelor Sfântului Ștefan al Permului la Ust-⁠Sîsolsk, dar Sfântul Sinod nu a dat binecuvântare. A ridicat și sfințit un clopot de 53 de puduri. În războiul din 1915 a prezidat consiliul parohial de ajutorare a familiilor de soldați, care a sprijinit nouăzeci și una de familii. În anul 1917 a fost martorul unei rătăciri a oamenilor, când mulțimea a scos patru oameni goi în fața comitetului; la 25 mai, de Rusalii, la vecernie a ținut o învățătură despre ce s-⁠a întâmplat, îndemnându-⁠și parohienii ca pe niște copii, fără să-⁠i osândească.

Arestarea și moartea

După revoluție a slujit la biserica Înălțării din satul Don, ținutul Ust-⁠Kulom, și a văzut-⁠o închisă în 1935. Curând a fost arestat și închis la Sîktîvkar. Ancheta a stabilit că el ținea în locuința sa întruniri ilegale, unde sub chip de slujbă făcea agitație contrarevoluționară. El nu s-⁠a recunoscut vinovat. La 23 august 1937 troica NKVD din Komi l-⁠a condamnat la moarte, iar la 25 august 1937 a fost împușcat la Sîktîvkar.

Este pomenit la 25 august, la 11 februarie, în soborul sfinților komi, și la 7 februarie (zi mobilă), în soborul noilor mucenici și mărturisitori, după stilul nou.