Nicolae Salosul din Pskov

Nicolae Salosul din Pskov a fost un nebun pentru Hristos care, după tradiție, în februarie 1570 a ieșit în calea țarului Ivan cel Groaznic și l-⁠a mustrat pentru cruzime, oprind astfel uciderile pskovenilor. Este cinstit ca sfânt local al Pskovului; izvorul rus îl numără între sfinții cinstiți local, nu între cei cinstiți în toată Biserica. Se pomenește la 28 februarie (în an bisect, la 29 februarie), pe stil vechi. Anii vieții dați în fișa noastră (1501 până la 1576) nu sunt întăriți de izvoarele ruse, care nu arată nici data nașterii, nici a morții.

Predania

În februarie 1570, după pustiitoarea campanie împotriva Novgorodului, țarul Ivan al IV-⁠lea, bănuind pe locuitori de trădare, a pornit cu oprihnicii spre Pskov. Preda spune că pskovenii l-⁠au întâmpinat cu pâine și sare, iar din mulțime a ieșit Nicolae și i-⁠a întins o bucată de carne crudă, într-⁠o zi de post, ca o pildă a păcatelor lui. Prin vorbirea lui aspră, țarul s-⁠a oprit, a poruncit să înceteze uciderile și a plecat apoi spre Aleksandrov, cruțând orașul. A fost îngropat sub catedrala Sfintei Treimi din Pskov. Însemnarea minunilor lui, care exista în secolul al XVIII-⁠lea, s-⁠a pierdut.

Ce spun izvoarele

Despre Nicolae nu avem știri în letopisețe, deși vizita țarului la Pskov este amintită în Letopisețul scurt al Pskovului. Cea mai veche mărturie este a negustorului englez Jerome Horsey, care îl numește „Mickula Sweat” (Mikula Sfântul) și povestește cum un vrăjitor sau înșelător, ținut de popor drept profet, a întâmpinat pe țar cu blesteme și cu amenințări, numindu-⁠l sorbitor de sânge, și l-⁠a avertizat că un nor de foc stă deasupra capului lui. Țarul s-⁠a cutremurat și l-⁠a rugat să se roage pentru iertarea gândurilor lui crude. Horsey spune că l-⁠a văzut chiar el, un nenorocit gol vara și iarna. Diplomatul englez Giles Fletcher, care a fost la Moscova în 1588, pomenește întâmplarea într-⁠o lumină bună și povestește legenda cu carnea crudă oferită țarului într-⁠o zi de post. Karamzin îl numește alături de voievodul Tokmakov, care era atunci la Pskov, dar redă în general povestea lui Fletcher; relatarea aceasta se întâlnește apoi și la mitropolitul Macarie (Bulgakov) și la P. V. Znamenski.

Istoricul I. U. Budovnitz, care a cercetat pe larg izvoarele vechi rusești și străine, a socotit că povestea lui Nicolae și a țarului Ivan are caracter doar legendar. Toate izvoarele îi dau lui Nicolae rolul de izbăvitor al Pskovului de mânia țarului, dar povestesc deosebit felul cum l-⁠a mustrat. Numele „Salos” vine din grecescul pentru „nebun”; dicționarul Brockhaus și Efron îl explică, citând pe Karamzin, ca „simplu, prost”, și îl leagă de porecla unui nebun din Novgorod. Pentru noi rămâne chipul unui om al lui Dumnezeu, care a îndrăznit să spună adevărul în fața puterii.