Nicon cel Sec

Cuviosul Nicon cel Sec a fost monah la Lavra Peșterilor din Kiev, în veacul al XI-⁠lea. A fost ținut în robie de cumani (polovțieni) mai bine de trei ani și a fost eliberat. A murit în 1101. Este pomenit la 11 decembrie.

După izvorul sârb, s-⁠a născut la Kiev, din părinți cinstiți și bogați, și s-⁠a călugărit tânăr la Lavra Peșterilor. În vremea unei năvăliri, izvorul sârb vorbește de tătari, dar ei nu sunt cunoscuți în veacul al XI-⁠lea, iar izvorul ucrainean și cel englez spun polovțieni. Atacul asupra Kievului a fost, după izvorul ucrainean, în 1096. Nicon a fost luat captiv, după izvorul sârb împreună cu sfântul Eustratie din Peșteri, și dus departe de mănăstire. Un creștin bogat din Kiev a izbutit să-⁠i răscumpere pe prinși, dar Nicon a ocolit răscumpărarea. Apoi au încercat același lucru rudele lui bogate, dar el a refuzat și de data aceasta. Atunci, spune izvorul sârb, i-⁠au chinuit cu asprime trei ani deplini. După izvorul ucrainean, polovțienii, neprimind răscumpărare, l-⁠au chinuit, l-⁠au pus pe foc și l-⁠au tăiat cu cuțitele, iar el a pierdut atâta sânge și a slăbit atât de mult, încât a primit numele de „cel Sec”.

După izvorul englez, înainte de a fi eliberat, Nicon i-⁠a spus stăpânului că Iisus îl va izbăvi din robie în trei zile. Drept urmare, stăpânul i-⁠a schilodit picioarele, ca să nu mai poată umbla. După legendă, trei zile mai târziu Nicon a fost dus nevăzut de Dumnezeu la Kiev. După un timp, fostul lui stăpân l-⁠a întâlnit în oraș, s-⁠a căit de purtarea lui de mai înainte, s-⁠a botezat și a devenit ucenic al lui Nicon. După izvorul sârb, după trei ani de chinuri a ieșit într-⁠un chip neobișnuit din temnița strict păzită și s-⁠a arătat în biserica Maicii Domnului din Peșteri, în timpul Liturghiei.

Restul vieții și-⁠a petrecut-⁠o în post și rugăciune neîncetate. Izvoarele nu sunt de acord în privința numelui: izvorul sârb și cel englez îl leagă de postul aspru, iar cel ucrainean de istovirea trupului prin chinuri. A murit în 1101 (după izvorul ucrainean, în jurul acestui an, la începutul veacului al XII-⁠lea), iar moaștele lui se află în Peștera lui Antonie. Pomenirea lui este la 11 decembrie.