Ruben

Ruben a fost întâiul fiu al lui Iacov și al Liei și strămoșul seminției lui Ruben. Biserica Ortodoxă îl pomenește între drepții Vechiului Testament, în duminicile dinaintea Nașterii Domnului, când sunt cinstiți Sfinții Strămoși și Sfinții Părinți ai Domnului după trup. Scriptura îl arată ca pe un om de inimă bună, dar slab în stăpânirea de sine, care a pierdut dreptul întâiului născut printr-⁠o greșeală grea.

Numele și nașterea

Lea, soția mai puțin iubită a lui Iacov, l-⁠a născut pe Ruben la Padan-⁠Aram. Cartea Facerii dă două tâlcuiri ale numelui: Lea a spus că Domnul a văzut necazul ei, și, în a doua explicație, că acum bărbatul ei o va iubi (Facerea 29, 32). Ebraica mai apropie numele de cuvintele iată un fiu. Ruben este întâiul dintre cei șase fii ai Liei și dintre cei doisprezece fii ai lui Iacov.

Facerea povestește că, pe vremea secerișului grâului, Ruben a găsit în câmp mandragore și le-⁠a adus mamei sale, Lea. Rahela a cerut o parte din ele, ceea ce a dus la o înțelegere între cele două femei (Facerea 30, 14 și următoarele).

Greșeala și binecuvântarea

Ruben nu și-⁠a stăpânit patimile. Facerea spune că a fost cu Bilha, slujnica și țiitoarea tatălui său, iar Iacov a aflat (Facerea 35, 22). Pentru aceasta, Iacov i-⁠a spus la sfârșitul vieții: Ai fost nestatornic ca apa, nu vei mai fi întâiul, fiindcă te-⁠ai urcat în patul tatălui tău și l-⁠ai spurcat (Facerea 49, 4). Dreptul întâiului născut a trecut la Iosif (1 Paralipomena 5, 1). Cuvântul tatălui s-⁠a împlinit: urmașii lui Ruben nu s-⁠au făcut cunoscuți nici prin număr, nici prin putere.

Ruben și Iosif

Totuși Ruben avea o fire bună și un suflet nobil. Dintre frații lui Iosif, el singur a stat în calea celor care voiau să-⁠l ucidă. L-⁠a sfătuit să nu-⁠și mânjească mâinile cu sânge nevinovat și să-⁠l arunce într-⁠o groapă, cu gândul să-⁠l scoată și să-⁠l aducă înapoi tatălui. Dar Ruben nu era de față când Iosif a fost vândut negustorilor. Întors la groapă și găsind-⁠o goală, și-⁠a rupt hainele.

Mai târziu, când frații au ajuns la ananghie în Egipt, Ruben a spus: Nu v-⁠am zis eu să nu păcătuiți împotriva copilului? Iată, sângele lui se cere înapoi. Când Iacov nu voia să-⁠l lase pe Veniamin să meargă în Egipt, Ruben i-⁠a dat pe cei doi fii ai săi drept chezășie pentru viața lui. La mutarea lui Iacov în Egipt, la chemarea lui Iosif, Ruben avea patru fii: Enoh, Falu, Hețron și Carmi (Facerea 46, 9). După aceea Scriptura nu mai spune nimic despre viața lui.

Seminția lui Ruben

Seminția lui Ruben s-⁠a așezat în vremea lui Moise la răsărit de Iordan, într-⁠un ținut bun pentru păstorit. Războinicii ei au ajutat la cucerirea țării, iar la întoarcere au ridicat un altar de mărturie (Iosua 22). Moise a binecuvântat-⁠o: Să trăiască Ruben și să nu moară (Deuteronom 33, 6). Cântarea Deborei vorbește despre marile cumpăniri ale inimii în cetele lui Ruben (Judecători 5, 15).

Tradiții despre sfârșitul lui

Tradiția rabinică îl numește primul pocăit, pentru căința lui după păcatul cu Bilha, și spune că a murit la o sută douăzeci și cinci de ani. După o tradiție locală, mormântul lui ar fi în fosta așezare Nabi Rubin, pe țărmul Mediteranei, unde se ținea odinioară un pelerinaj anual. Scriptura nu spune însă nimic despre moartea sau mormântul lui.