Sari la conținut

Sfinții Mucenici

Pavel și Iuliana

Frate și soră din Ptolemaida, uciși pentru credință în vremea împăratului Aurelian, în anul 270.

Prăznuire
4 martiestil vechi 17 martie
Adormit
270secolul III
Locul
Acra

Viața

Sfinții mucenici Pavel și Iuliana (Iuliania) au fost frate și soră, uciși pentru credința lor sub împăratul Aurelian, în Ptolemaida (Acra), în Fenicia, în jurul anului 270 (un izvor dă 273). Sunt cinstiți atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică. Fișa pune pomenirea lor la 4 martie și la 17 august; izvoarele nu spun ele însele ziua. Statuia Sfintei Iuliana este una dintre cele 140 de statui din Colonada Sfinților din Piața Sfântul Petru, iar o statuie a ei se află și în Bazilica Sfântul Petru din Vatican, lucrată în jurul anilor 1702 și 1703 de sculptorul Giovanni Pietro Mauri.

Odată împăratul a venit la Ptolemaida. Printre cei care l-⁠au întâmpinat era Pavel, care și-⁠a făcut semnul Crucii, lucru observat; l-⁠au prins și l-⁠au aruncat în temniță. A doua zi, la judecată, el și-⁠a mărturisit deschis și cu îndrăzneală credința în Hristos și a fost supus unor chinuri cumplite. Iuliania, văzând suferința fratelui, a început să învinuiască în fața tuturor pe împărat pentru nedreptatea și cruzimea lui și a fost și ea supusă chinurilor. I-⁠au bătut pe mucenici, le-⁠au sfâșiat trupurile cu cârlige de fier, i-⁠au pârjolit pe grătare înroșite, dar nu au putut frânge răbdarea minunată a mărturisitorilor Domnului.

Trei soldați care chinuiau pe sfinți au fost loviți de duhul mărinimos al mucenicilor și au crezut și ei în Hristos; se numeau Quadrat, Acachie și Stratonic și au fost uciși îndată. Chinuitorul a încercat să ademenească pe Sfânta Iuliana, făgăduindu-⁠i că o va lua de soție dacă se va lepăda de Hristos, dar sfânta a refuzat și a rămas neclintită. Din porunca împăratului, mucenița a fost dată într-⁠o casă de desfrâu spre pângărire, dar Domnul a păzit-⁠o și acolo: oricine încerca să se atingă de sfântă își pierdea vederea. Atunci împăratul, mâniat, a poruncit să le ardă iarăși trupurile. Norodul care se îngrămădise și vedea suferința sfinților a început să murmure, iar Aurelian a poruncit să li se taie îndată capul. Cu fețele bucuroase, frate și soră au mers la moarte, cântând: Căci Tu, Doamne, ne-⁠ai izbăvit de cei ce ne necăjeau și ai făcut de rușine pe cei ce ne urau.

În vechiul Martirologiu roman, Iuliana și fratele ei Pavel erau pomeniți ca mucenici la Acra, în Țara Sfântă, sub Aurelian, tăiați cu sabia fiindcă nu au putut fi abătuți de la credința creștină. Din lipsa unor date istorice verificabile, ei au fost scoși din Martirologiul roman din 2004.

Prăznuiți în aceeași zi 4 martie