Petru Corelin

Sfântul Sfințit Mucenic Petru Corelin (Petru Ivanovici Corelin), preot, s-⁠a născut în 1864. În 1883 a terminat seminarul din Perm și a fost numit învățător la școala din Novopîșma. La 13 iulie 1886 a fost hirotonit preot pentru biserica Întâmpinării din satul Ilenskoe, ținutul Irbit, iar la 12 aprilie 1888 a fost mutat la biserica Bobotezei din satul Kocinevskoe, ținutul Kamîșlov. Din 14 noiembrie 1904 a slujit la catedrala Sfânta Treime din uzina Kamenski din același ținut. În 1914 a fost numit protopop în funcție al celui de-⁠al doilea district din ținutul Kamîșlov.

La începutul secolului al XX-⁠lea se simțea pretutindeni o slăbire a vieții parohiale, iar părintele Petru a căutat să o înnoiască prin luminarea poporului: a comandat cărți și broșuri pentru popor, a întemeiat o bibliotecă a districtului, unde veneau șapte publicații periodice, și a ținut adunări ale clerului, unde se discutau cele citite. Dar toate aceste mijloace, din pricina crizei sociale și duhovnicești începute, au mai putut ajuta doar pe puțini. În 1918 a fost arestat și închis la Ekaterinburg, apoi, împreună cu episcopul Ermoghen al Tobolskului, a fost închis în cala murdară și întunecată a vaporului „Oka”.

Pagina Azbyka îl cuprinde într-⁠un sobor cu Sfântul Sfințit Mucenic Ermoghen, episcopul Tobolskului și al Siberiei (Dolganev), cu Efrem Dolganev, Mihail Makarov și mucenicul Constantin Miniatov. Noaptea de 13 iunie, trenul a ajuns la Tiumen, de unde arestații au fost duși pe vaporul „Ermak”. A doua zi seara, vaporul s-⁠a oprit lângă satul Pokrovskoe, unde pe toți, în afară de episcop și de preot, i-⁠au mutat pe „Oka”, apoi i-⁠au coborât la mal și i-⁠au împușcat. Pregătindu-⁠se de ciocnirea cu trupele guvernului Siberiei, bolșevicii ridicau pe „Ermak” fortificații, la care i-⁠au pus să lucreze și pe episcop, și pe preot. Cărând pământ, tăind scânduri și bătând cuie, episcopul cânta tot timpul cântări pascale. La 15 iunie, la zece seara, episcopul și preotul au fost mutați pe „Oka”.

Părintele Petru a prevenit mucenicia ierarhului. Pe la miezul nopții de 16 iunie 1918 a fost scos pe punte, i s-⁠au legat de el două pietre grele de granit și a fost aruncat în râu. La douăsprezece și jumătate noaptea a fost scos din cală și episcopul Ermoghen; până în ultimul moment s-⁠a rugat, iar când călăii legau piatra cu o frânghie, i-⁠a binecuvântat cu blândețe. Rămășițele episcopului au fost găsite la 3 iulie de un țăran și duse apoi la Tobolsk.

Este pomenit la 29 iunie, la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, la 11 februarie în Soborul sfinților din Ekaterinburg și la 23 iunie în Soborul sfinților din Mitropolia Tobolsk, după stilul nou.