Salviu și Superiu

Sfinții Mucenici Salviu și Superiu au pătimit în jurul anului 768, la Valenciennes. Salviu era episcop lângă Angoulême, în Franța, și fusese trimis la Valenciennes să-⁠i lumineze pe flamanzi. Lăcomia unui nobil a dus la moartea lui, iar el a fost îngropat în grabă sub un tovarăș al său, mort mucenic. Când moaștele au fost descoperite, a fost găsit mai întâi tovarășul lui fără nume, care a fost numit Superiu.

Sunt pomeniți la 26 iunie, printre sfinții Occidentului dinaintea Marii Schisme (sfinți ai Bisericii nedespărțite), după calendarul pe stil nou.