Sapor, Isaac, Mahanes, Avraam și Simeon

Sapor, Isaac, Mahanes, Avraam și Simeon au fost mucenici persani, uciși în anul 339, în prigoana regelui Sapor al II-⁠lea. Sapor și Isaac erau episcopi.

Potrivit istorisirii păstrate, în anul al treizecilea al regelui magii l-⁠au învinuit pe creștini că disprețuiesc soarele, aerul, apa și pământul. Regele a poruncit să fie căutați creștinii. Mahanes, Avraam și Simeon au fost prinși dintâi, apoi episcopul Sapor de Bet-⁠Nicator și episcopul Isaac de Bet-⁠Seleucia, învinuiți că zidesc biserici. Înfățișați regelui, au mărturisit un singur Dumnezeu. Sapor a fost lovit peste gură și bătut cu bâte, apoi pus în lanțuri, și a murit în temniță după două zile; i s-⁠a tăiat capul. Isaac a fost ucis cu pietre. Mahanes a fost jupuit, lui Avraam i s-⁠au scos ochii cu fierul înroșit, iar Simeon, îngropat până la piept, a fost săgetat. Creștinii le-⁠au îngropat trupurile în taină. Sunt pomeniți la 30 noiembrie.