Serghie și Gherman de la Valaam

Cuvioșii Serghie și Gherman de la Valaam sunt socotiți, după tradiție, întemeietorii mănăstirii Valaam și luminători ai Kareliei. Sunt legați de creștinarea karelilor și a finlandezilor. Biserica îi pomenește la 28 iunie după calendarul vechi (11 iulie pe stilul nou). Un izvor ucrainean dă și 24 septembrie, ziua mutării moaștelor din Ladoga în mănăstire, după refacerea ei în 1718.

Întâmplările exacte ale vieții lor rămân nesigure, iar izvoarele nu se potrivesc: tradiția îi pune fie în veacul al X-⁠lea, fie în al XIV-⁠lea. După tradiția bisericească, Serghie și Gherman erau ieromonahi greci care au venit în veacul al X-⁠lea pe pământurile Marelui Novgorod, împreună cu cei dintâi misionari ortodocși. După izvorul ucrainean, s-⁠au așezat pe insula Valaam în 1329. Frăția adunată de ei a fost o lumină a Ortodoxiei în acel ținut. Karelii au început din nou să privească cu încredere creștinismul, a cărui autoritate fusese zdruncinată în veacul al XIII-⁠lea de suedezi, care îndemnau cu sabia catolicismul. Cuvioșii Serghie și Gherman s-⁠au mutat la Domnul în jurul anului 1353.

Moaștele cuvioșilor Serghie și Gherman se odihnesc și azi sub pământ în catedrala Schimbării la Față a mănăstirii Valaam. Mărturie a ajutorului lor binecuvântat în rugăciune sunt numeroasele minuni petrecute după credința celor ce le cer.