Simon al Moscovei

Sfântul Ierarh Simon al Moscovei, numit Ciji, a fost mitropolit al Moscovei și al întregii Rusii și a adormit în anul 1511. Din 1490 fusese egumen al Mănăstirii Sfintei Treimi a Sfântului Serghie.

Alegerea Se numea Ciji (Pitulicea) de poreclă, după cum arată Cronica Tipografică. La 6 septembrie 1495 a fost ales și numit mitropolit al Moscovei, iar la 20 septembrie 1495 a fost hirotonit episcop cu ridicarea la rangul de mitropolit al Moscovei și al întregii Rusii. Așezarea lui pe scaun a avut un ceremonial nou și complex: marele cneaz însuși i-⁠a dat toiagul păstoresc și l-⁠a salutat cu o cuvântare; după hirotonie, mitropolitul Simon a înconjurat orașul călare pe un măgăruș, pe care îl purta un boier al marelui cneaz. A binecuvântat la domnia mare mai întâi pe Dimitrie, nepotul lui Ioan al III-⁠lea, apoi pe fiul acestuia, Vasile Ivanovici.

Păstorirea În timpul lui s-⁠au adunat de mai multe ori sinoade, mai ales din inițiativa lui și sub președinția lui, pentru a rezolva chestiuni de seamă ale vieții bisericești. Un sinod pentru buna rânduială a Bisericii Ortodoxe a întocmit un răspuns al sinodului către Ioan al III-⁠lea privitor la pământurile mănăstirești. A fost tovarăș de gând și ocrotitor al cuviosului Iosif de la Volok († 1515, pomenit la 9/22 septembrie), a luat parte activă la Sinodul din 1504 împotriva ereziei iudaizanților, iar sprijinul lui a fost hotărâtor în ceartă dintre egumenul Iosif de la Volokolamsk și arhiepiscopul Serapion al Novgorodului († 1516, pomenit la 16/29 martie). Cu puțin înainte de moarte, mitropolitul Simon, „la cuvântul marelui cneaz”, i-⁠a cerut iertare lui Serapion. Era bărbat de viață fără prihană, de mare smerenie, împodobit cu toate virtuțile.

La 26 aprilie 1511 s-⁠a îmbolnăvit și a adormit la 30 aprilie 1511; după alte date, în primăvara lui 1511 și-⁠a lăsat mitropolia și s-⁠a retras la Mănăstirea Sfintei Treimi, unde a murit la 12 ianuarie 1512. A fost înmormântat în biserica Arhanghelului a Mănăstirii Ciudov, iar mai târziu rămășițele lui au fost mutate în catedrala Adormirii din Kremlin, unde se odihnesc și azi.

Cărturar și iconar Mitropolitul Simon era un om foarte citit, cunoștea bine Sfânta Scriptură și literatura canonică, după cum arată scrierile lui și epistolele care i-⁠au fost adresate de arhiepiscopii Ghenadie și Serapion ai Novgorodului și de cuviosul Iosif de la Volok. S-⁠au păstrat manuscrise dăruite de el: Apostolul tâlcuit, la Mănăstirea Sfintei Treimi, Zlatostruiul și un Evangheliar aprakos la catedrala Adormirii din Moscova. A fost și un iconar bun; se știe icoana Maicii Domnului de la Vladimir zugrăvită de el.

Este pomenit la 5 septembrie, zi mobilă, în Soborul sfinților din Moscova, după stilul nou.