Teagen din Melitene

Sfântul Mucenic Teagen din Melitene este pomenit în ceata mucenicilor din jurul Sfântului Mucenic Ieron, care au pătimit în Melitene. Pagina de calendar pe care ne sprijinim istorisește pătimirea lor împreună și nu spune nimic anume despre Teagen. Redăm întâmplarea pe scurt.

Ieron, născut în Tiana din a doua Capadocie, dintr-⁠o mamă credincioasă, Stratonica, a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian, prigonitori ai creștinilor. Dregătorul Lisie, trimis în Capadocia să înroleze oameni puternici în oaste și să omoare pe creștinii care nu se închină idolilor, a aflat de Ieron și a trimis ostași să-⁠l aducă. Ieron a refuzat să se unească cu idolatrii și i-⁠a pus pe fugă pe cei trimiși. S-⁠a retras apoi cu optsprezece creștini într-⁠o peșteră, de unde i-⁠a respins pe cei ce îl asediau, până ce prietenul lui, Chiriac, l-⁠a convins să iasă și să plece cu ostașii. Și-⁠a luat rămas bun de la mama lui, o văduvă bătrână și oarbă, și a pornit spre Melitene cu rudele Victor, Matronian și Antonie. Pe drum i s-⁠a arătat în noapte cineva în haine albe, care i-⁠a vestit că pe curând va primi slavă de la Împăratul ceresc.

La Melitene a fost închis împreună cu alți treizeci și trei de creștini, pe care i-⁠a îndemnat să nu se închine idolilor și să aducă lui Dumnezeu jertfa laudei. În fața lui Lisie, Ieron a mărturisit că el a bătut ostașii, iar Lisie i-⁠a tăiat mâna până la cot, iar pe ceilalți i-⁠a bătut îndelung. Victor, rudă a lui Ieron, a mituit un slujbaș ca să-⁠i scoată numele din listă și a murit curând, pierzând și viața și cununa muceniciei. Ieron și-⁠a încredințat ultima voință lui Antonie și lui Matronian. În a cincea zi, Lisie i-⁠a osândit pe mucenici la tăierea capului. Ei au mers la locul de moarte cântând psalmul „Fericiți cei fără prihană în cale” și s-⁠au rugat Domnului să le primească sufletele. Capul lui Ieron a fost răscumpărat cu aur de bogatul Hrisafie, care a ridicat o biserică pe locul muceniciei, iar mâna lui a fost dusă mamei, care a așezat-⁠o după cuvântul lui.

Teagen se pomenește la 20 noiembrie (stil nou), adică la 7 noiembrie după calendarul vechi.