Sari la conținut

Sfântul Sfințit Mucenic

Varlaam Popov

Cleric mucenicit pentru credința în Hristos în 1937, în timpul persecuției sovietice.

Prăznuire
25 noiembriestil vechi 8 decembrie
Adormit
1937secolul XX

Viața

Sfântul Sfințit Mucenic Varlaam Popov, preot, născut Varlaam Petrovici Popov la 19 iunie 1880 în familia unui preot din satul Lobanovo, ținutul Sevsk, gubernia Orel, a învățat la școala teologică din Sevsk și la seminarul din Orel, pe care l-⁠a absolvit în 1903. A fost învățător la o școală parohială din Voskresensk-⁠na-⁠Mezini. În 1906 s-⁠a căsătorit cu Raisa Grigorievna Prudnikova și au avut copii, între ei Rimma, Zinaida, Maria, Galina și Elena. La 8 decembrie 1906 a fost hirotonit diacon, iar la 10 decembrie preot, de episcopul Mitrofan (Afonski) al Eleților. A slujit la biserica Sfintei Treimi din Pozdneșovka, a condus construirea școlii parohiale și a fost învățător de religie. La 1 ianuarie 1917 a fost mutat în satul natal, Lobanovo.

În toamna războiului civil, în luptele pentru Sevsk, soldații roșii voiau să-⁠l ucidă pe preot și pe familia lui. Prevenit de săteni, părintele Varlaam s-⁠a ascuns, iar țăranii l-⁠au ținut ascuns patru zile. După venirea denichiniștilor a reluat slujbele, la care pomenea pe Patriarhul Tihon și pe arhiereul locului. Când trupele lui Denikin s-⁠au retras, țăranii nu au mai îndrăznit să-⁠l ascundă, iar el a hotărât să treacă cu familia în Ucraina, la fratele lui Nicolae, la Aleksandro-⁠Grușevsk. Pe o căruță, cu patru copii mici și soția însărcinată, a ajuns la stația Arbuzovo, unde a vândut calul și au mers cu trenul la Harkov. Și-⁠a lăsat familia într-⁠o mănăstire de maici, a ajuns la Aleksandro-⁠Grușevsk, dar nu și-⁠a găsit fratele și a plecat la Ekaterinodar. A trăit acolo și la o mănăstire din regiunea Kuban, apoi a slujit în stanița Pereiaslavskaia până în aprilie 1920, când s-⁠a întors acasă și a fost numit preot la Sevsk.

Din 1920 a slujit la biserica Sfintei Mari Mucenițe Varvara din Sevsk, iar din 1924 la biserica Înălțării Sfintei Cruci, la cererea enoriașilor. Fiica lui Galina își amintea că tatăl se scula pe la cinci dimineața, se ruga îndelung, slujea aproape în fiecare zi, îi primea cu căldură pe toți, săvârșea Tainele, cu bunătate, fără să ridice vocea. Familia era săracă, dar părinții le-⁠au făcut copiilor un pom de Crăciun cu jucării din hârtie. Se îngrijea de învățătura copiilor și primele două fiice au devenit învățătoare. A luptat activ împotriva schismei renovaționiste, și în 1925 administrația bisericească renovaționistă a Brianskului l-⁠a destituit. La 11 aprilie 1925 a fost arestat și închis la Briansk, eliberat la 11 iunie, apoi arestat din nou la 1 decembrie 1925 și eliberat la 24 decembrie, pentru că nu s-⁠a dovedit că el a răspândit zvonurile. În 1930 era protoiereu. A fost membru al sfatului protopopesc și după 1932 protopop al ținutului Sevsk, a ajutat preoții întorși din închisoare și a fost iubit de școlari, care veneau la spovedanie. La 14 octombrie 1932 a fost arestat sub învinuirea de păstrare a valutei de aur și eliberat la 18 noiembrie.

La 2 august 1937 a fost arestat și închis la Sevsk (viața scurtă vorbește de arestare în toamna lui 1936). La 22 noiembrie 1937 troica NKVD din regiunea Orel l-⁠a osândit la moarte, cu confiscarea averii. A fost împușcat la 8 decembrie 1937 la Briansk. Familia nu a aflat nimic sigur despre soarta lui. A fost reabilitat la 27 iulie 1989, iar Sfântul Sinod l-⁠a trecut între noii mucenici și mărturisitori la 17 iulie 2006.

Este pomenit la 8 decembrie, la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse și la 3 octombrie în Soborul sfinților din Briansk, după stilul nou.

Prăznuiți în aceeași zi 25 noiembrie