Acuțiu din Pozzuoli

Sfântul Mucenic Acuțiu din Pozzuoli a fost mirean și a pătimit în jurul anului 305, în vremea prigoanei lui Dioclețian, împreună cu Sfântul Sfințit Mucenic Ianuarie, episcopul, cu diaconii Proclu, Sosiu și Faust, cu citețul Desiderie și cu Eutihie. Se pomenesc la 4 mai.

Episcopul Ianuarie a fost prins și adus la judecata cârmuitorului Campaniei, Timotei. Pentru mărturisirea tare a credinței, a fost aruncat într-⁠un cuptor încins, dar, ca tinerii din Babilon, a ieșit nevătămat. Atunci Timotei a poruncit să fie întins pe o masă de caznă și bătut cu vergi de fier până i s-⁠au văzut oasele. În mulțimea adunată se aflau diaconul Faust și citețul Desiderie, care plângeau văzând suferințele episcopului lor. Păgânii au ghicit că sunt creștini și i-⁠au aruncat în temnița din Pozzuoli, împreună cu Ianuarie. În temnița aceea erau deja, închiși mai înainte pentru mărturisirea lui Hristos, doi diaconi, Sosiu și Proclu, și doi mireni, Eutihie și Acuțiu.

A doua zi dimineață mucenicii au fost scoși în circ, să fie sfâșiați de fiare, dar fiarele nu s-⁠au atins de ei. Timotei a spus că toate minunile vin din vrăjitoria creștinilor, dar a orbit pe loc și a început să strige după ajutor. Blândul episcop Ianuarie s-⁠a rugat pentru vindecarea lui, și Timotei a văzut din nou. Orbirea sufletească însă nu l-⁠a părăsit, și, învinuind și mai aprig pe creștini de vrăjitorie, a poruncit să fie tăiate capetele tuturor mucenicilor, în afara cetății (305).

Creștinii din cetățile învecinate au luat trupurile sfinților mucenici spre îngropare, fiecare cetate câte unul, ca să aibă ocrotitor înaintea lui Dumnezeu. Napolitanii au luat trupul episcopului Ianuarie și, odată cu el, au strâns de pe pământ sângele lui închegat. Când vasul cu sângele s-⁠a așezat peste moaștele sfântului mucenic, aflate într-⁠o biserică din Neapole, sângele s-⁠a topit și a devenit cald, ca și cum tocmai ar fi fost vărsat. De la moaștele episcopului Ianuarie s-⁠au petrecut multe minuni: la o erupție a Vezuviului, pe când locuitorii se rugau lui, lava s-⁠a oprit înainte de a ajunge la oraș, iar o femeie cucernică a pus o icoană cu chipul sfântului pe fiul ei mort, și acesta a înviat.