Apolonie Apologetul

Sfântul Mucenic Apolonie Apologetul a fost un apărător al credinței creștine din veacul al II-⁠lea, mort mucenic la Roma la 21 aprilie 185, în vremea împăratului Commodus. Biserica îl pomenește la 21 aprilie.

Despre el vorbesc patru izvoare: o înregistrare a procesului, cuprinsă în „Istoria bisericească” a lui Eusebiu al Cezareei, capitolele 40 și 42 din „Despre bărbații iluștri” ale Fericitului Ieronim și două versiuni ale Patimilor lui, una greacă, alta armeană, aflate la sfârșitul secolului al XIX-⁠lea. Ele îl înfățișează ca pe un roman de seamă, după unii chiar senator, om foarte înzestrat și bine pregătit în filosofie. Un slujitor al lui l-⁠a pârât ca fiind creștin înaintea prefectului pretorian Perennis. Chemat să se apere, a citit în fața senatului, spune Ieronim, „o carte minunată”, în care, în loc să se lepede, a apărat credința creștină. A atacat păgânismul și a arătat zeii de lemn și de metal ca fără viață: „Mă închin și slujesc numai Dumnezeului Celui viu din cer, nu idolilor făcuți de mâini omenești”. A fost osândit la moarte pe temeiul legii date de Traian. Apărarea lui a fost tradusă în greacă și pusă de Eusebiu în istoria muceniciilor, dar s-⁠a pierdut.

Sursele spun că a fost supus la două cercetări, prima de prefectul Perennis, a doua, trei zile mai târziu, de un grup de senatori și juriști. Ședințele au fost purtate cu calm și politețe. Apolonie a fost lăsat să vorbească, cu rare întreruperi, ca să-⁠și îmblânzească spusele care îl făceau pasibil de pedeapsă. Nu se temea de moarte, căci, zicea, „mă așteaptă ceva mai bun: viața veșnică, dăruită celui care a trăit bine pe pământ”. A susținut superioritatea învățăturii creștine despre moarte și viață. Izvoarele nu se pun de acord asupra felului morții: Patimile grecești spun că a murit cu picioarele zdrobite, pedeapsă aplicată și robului care l-⁠a pârât, iar cea armeană că a fost decapitat.

Nu e pomenit în cele mai vechi martirologii. În evul mediu a fost confundat cu alți doi sfinți, Apollo din Alexandria și Apolonie, mucenic cu Valentin, ale căror sărbători sunt la 18 aprilie, dată atribuită astfel și lui, chiar în unele ediții ale Martirologiului Roman, ale căror ediții de azi au refăcut data de 21 aprilie. Martirologiul Roman spune: „La Roma, pomenirea Sfântului Apolonie, filosof și mucenic, care sub împăratul Commodus a apărat, înaintea prefectului Perennis și a senatului, credința creștină într-⁠o cuvântare bine alcătuită, apoi, osândit la moarte, a întărit-⁠o cu mărturia sângelui.”