Agnello de Napoli

Cuviosul Agnello al Neapolei, numit și Aniello Egumenul, a fost monah bazilitan și mai târziu călugăr augustinian, egumen la Neapole, unde s-⁠a născut și a murit la 14 decembrie 596. Este cinstit ca sfânt și este pomenit în ziua morții lui, 14 decembrie.

Prima mențiune însemnată despre el se află în Libellus miraculorum, o hagiografie din veacul al X-⁠lea, scrisă de Petru Subdiaconul. S-⁠a născut în 535, la Neapole, într-⁠o familie bogată, de neam din Siracuza, poate înrudită cu Sfânta Lucia; tatăl lui se numea Federico, iar mama, Giovanna. Și-⁠a petrecut tinerețea ca pustnic într-⁠o peșteră lângă un paraclis al Maicii Domnului, apoi în biserica Santa Maria Intercede, numită mai târziu Sant'Agnello Maggiore. Moștenirea bogată rămasă de la părinți a folosit-⁠o pentru fapte de milostenie, între care întemeierea unui spital pentru săraci. A ajuns atât de iubit de locuitorii Neapolei, că aceștia i-⁠au cerut să salveze cetatea în timpul invaziei longobarde din 581, iar el a apărut purtând un steag cu crucea ca să apere orașul. Voind să trăiască în retragere, a părăsit Neapole și s-⁠a dus la Monte Sant'Angelo, apoi în satul Guarcino, unde a rămas șapte ani și unde există un sanctuar al lui. S-⁠a întors mai târziu la Neapole, a devenit călugăr augustinian și apoi preot la mănăstirea lui Gaudiosus din Neapole, unde a ajuns egumen și unde a murit la șaizeci și unu de ani. Este cinstit ca ocrotitor al Neapolei și al mai multor localități, între care Sant'Agnello, Roccarainola și Guarcino.