Apolonie din Antinoe

Sfântul Mucenic Apolonie din Antinoe este pomenit împreună cu mucenicii Filimon, Arian și Teotih, care au pătimit pentru credință în Egipt, în orașul Antinoe, în vremea împăratului Diocletian (284 până la 305). Se prăznuiesc la 27 decembrie.

Sfântul Arian, înainte de a trece la credința lui Hristos, fusese prigonitor al creștinilor, între care al mucenicilor Apolonie și Filimon. Mai întâi mucenicul Apolonie, înfricoșat de chinurile ce-⁠l așteptau, l-⁠a rugat pe muzicantul păgân Filimon să se îmbrace în hainele lui și să aducă el jertfă idolilor. Dar Filimon, pe neașteptate, s-⁠a mărturisit creștin în fața păgânilor. Sfântul Apolonie s-⁠a căit și a mărturisit și el pe Hristos. După chinuri, amândoi mucenicii au fost omorâți. Chinuitorul lor Arian, vindecându-⁠și un ochi rănit cu țărână luată de la mormântul lui Filimon, s-⁠a căit, s-⁠a întors la credința creștină și s-⁠a botezat cu toată casa și cu garda lui de corp. Pentru dragostea de Hristos au mers de bunăvoie la chinuri și au fost dați morții. Între gărzi, cel mai în vârstă era mucenicul Teotih, pomenit împreună cu ceilalți sfinți. Mucenicii Filimon și Apolonie au murit la 16 martie 286, iar mucenicii Arian și Teotih la 4 martie 287.